MEDICAL CONNECTIONS | CONEXIUNI MEDICALE^®

ASSISTANT EDITORS

EDITOR IN CHIEF

Blaga Vasile (Electronic Version)

Koren Rumelia

Andó Ottó (Print Version)

ASSISTANT EDITOR IN CHIEF

Oană Cristian Sever (Editorialist)

Bumbulu Călin

Stăncioiu Tudor (Dental Medicine)

EDITORIAL BOARD

Bauer Adalbert (SCM Satu Mare, România)

Lup Liliana (Synevo Satu Mare, România)

Bidilean Nicolae (Emergency County Hospital,

Kesler Gavriel (Israel)

Satu Mare, România)

Kiss Ladislau (Emergency County Hospital,

Boros Melinda (Bucureşti, România)

Satu Mare, România)

Borcean Gheorghe (Caransebeş Hospital, România)

Mihalca Man Sorina (Emergency County Hospital,

Brândeu Ioan (Emergency County Hospital,

Satu Mare, România)

Neumann Gad (Hasharon Hospital, Tel Aviv, Israel)

Cârstea Constantin (CMI Braşov, România)

Negru Alina (SCM Satu Mare, România)

Cojocaru Manole (Titu Maiorescu University,

Rath-Wolfson Lea (Hasharon Hospital, Tel Aviv, Israel)

Bucureşti, România)

Rădulescu Viorel (CMI Olt, România)

Comăneanu Raluca Monica (Titu Maiorescu University,

Roatiş Marius Dinu (Emergency County Hospital,

Bucureşti, România)

Satu Mare, România)

Cornean-Santa Corina (Emergency County Hospital, Satu

Rusu Cristian Bogdan (Emergency County Hospital,

Mare, România)

Satu Mare, România)

Feciche Bogdan (Emergency County Hospital,

Shvero Kesler Dana (Hadassa University, Jerusalem, Israel)

Satu Mare, România)

Trip Gheorghe (Emergency County Hospital,

Grosz Gyula (SCM West Satu Mare, România)

Satu Mare, România)

Gruzman Carlos (Hasharon Hospital,

Zilahi Karoly (SCM Praxis, Bixad, România)

Tel Aviv, Israel)

Zeidman Aliza (Hasharon Hospital, Tel Aviv, Israel)

Horber Orsolya (SCM Praxis Bixad, România)

Virag Tiberiu (CMI Satu Mare, România)

EDITOR

ASSOCIATED EDITOR

College of Physicians Satu Mare

Satu Mare Association of Family Physicians

Satu Mare, 23 Eroilor Revolu iei Pl.

A liated with National Society of Family Medicine/

www.colmedsm.ro

General Medicine

email: colmedsm@gmail.com

Satu Mare, UK 30 Bobocului St.

www.amfsm.ro, email: birou@amfsm.ro

PARTNERSHIP

EXTERNAL PARTNERSHIP

Titu Maiorescu University, Bucharest

Vasile Goldiş

Hasharon Hospital,

Faculty of Medicine and Dental Medicine

Western University of Arad

Rabin Medical Center

67A Gheorghe Petraşcu St.

94 Revolutiei Blvd., Arad, Romania

A liated with Sackler School of Medicine,

www.utm.ro www.uvvg.ro/en/, email: rectorat@uvvg.ro Tel Aviv University, 7 Keren Kayemet St.,

Petah Tikva 49372, Israel

www.clalit.org.il

EDITORIAL OFFICE

23 Eroilor Revolu iei Pl., 440055, Satu Mare, Romania, Tel/Fax: 0040261-710456, 0040361-408164

http://www.conexiunimedicale.ro/

ISSN online 2068 - 8369

ISSN 1843 - 9306

Journal included in e Schedule of Medical Publications of CMR, 5 credits CMR for subscribers

Indexed in Index Copernicus®, CNCS B+ Category, Code 944

Medical Connections/Conexiuni Medicale® is a trademark of College of Physicians Satu Mare and Satu Mare Association of Family Physicians

Printed at TIPOOFFSET, Fabricii st, No. 93-103, Cluj Napoca, Tel.: 0040264-456071, Fax: 0040264-595711

SCIENTIFIC AND PEER REVIEW BOARD | COLECTIV ŞTIIN IFIC ŞI DE RECENZIE

Acad. Prof. Univ. as. Dr. Virgil Enătescu

Prof. Univ. Dr. Tuvia Hadar

(Emergency County Hospital, Satu Mare,

(Beilinson Hospital, Rabin Medical Center, Sackler

Romania)

Faculty of Medicine, Tel Aviv University, Israel)

Acad. Prof. Univ. Dr. Doina Onicescu

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Manole

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Acad. Senior Scienti c Researcher Dr. Sorin Riga

Prof. Univ. Dr. Dorel Augustin Manu

(Prof. Dr. Al. Obregia Clinic Hospital of Psychiatry,

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

Bucharest, Romania)

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Acad. Senior Scienti c Researcher Dr. Dan Riga

Prof. Univ. Dr. Dan Mănăstireanu

(Prof. Dr. Al. Obregia Clinic Hospital of Psychiatry,

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

Bucharest, Romania)

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Prof. Univ. Dr. Vasile Astărăstoae

Prof. Univ. Dr. Elena Moldoveanu

(Gr. T. Popa University of Medicine and Pharmacy,

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

Iaşi, Romania)

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Prof. Univ. Dr. Rumelia Koren

Prof. Univ. Dr. Adriana Stănilă

(Hasharon Hospital, Rabin Medical Center, Sackler

(Victor Papilian Faculty of Medicine, Sibiu,

School of Medicine, Tel Aviv University, Israel)

Romania)

Prof. Univ. Dr. Petru Armeanu

Prof. Univ. Dr. Maria Lidia Nica Udangiu

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Prof. Univ. Dr. Ilie Constantin

Prof. Univ. Dr. Dan Florin Ungureanu

(Victor Babeş University, Faculty of Medicine,

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

Timişoara, Romania)

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Ionel Comşa

Conf. Univ. Dr. Ghinescu Minerva

(Ovidius University, Constan a, Romania)

(Titu Maiorescu University, Bucureşti, România)

Prof. Univ. Dr. Constantin Dumitru

Conf. Univ. Dr. Mircea Sorin Sabău

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

(University of Medicine and Pharmacy Târgu

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Mureş, Romania)

Prof. Univ. Dr. Rivka Gal

Ş. L. Dr. Anca Ciurea

(Hasharon Hospital, Rabin Medical Center, Sackler

(Iuliu Ha ieganu University, Faculty of Medicine,

School of Medicine, Tel Aviv University, Israel)

Cluj Napoca, Romania)

Prof. Univ. Dr. Doina Lucia Ghergic

As. Univ. Dr. Virgil Radu Enătescu

(Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine

(Eduard Pam l Universitary Clinic of Psychiatry,

and Dental Medicine, Bucharest, Romania)

Timişoara, Romania)

e Medical Connections/Conexiuni Medicale® is indexed in Journals Master List of Index Copernicus®

CNCS B+ Category, Code 944

No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system or transmitted in any form or by any

means without prior permission in writing of Medical Connections/Conexiuni Medicale®. Permission is not

however required to copy abstracts of papers or of articles on condition that a full reference to the source is

shown. Correspondence regarding permission to reprint all or part of any article published in this journal

should be addressed to the Editor, e-mail: colmedsm@gmail.com

MEDICAL CONNECTIONS | CONEXIUNI MEDICALE^®

EDITORI ADJUNC I

EDITOR ŞEF

Blaga Vasile (versiunea electronică)

Koren Rumelia

Andó Ottó (versiunea tipărită)

EDITOR ŞEF ADJUNCT

Oană Cristian Sever (editorialist)

Bumbulu Călin

Stăncioiu Tudor (Medicina Dentară)

COMITET EDITORIAL

Bauer Adalbert (SCM West Satu Mare, România)

Kesler Gavriel (Israel)

Bidilean Nicolae (Spital Jude ean de Urgen ă,

Kiss Ladislau (Spital Jude ean de Urgen ă,

Satu Mare, România)

Boros Melinda (Bucureşti, România)

Mihalca Man Sorina (Spital Jude ean de Urgen ă,

Borcean Gheorghe (Spital Municipal Caransebeş, România)

Satu Mare, România)

Brândeu Ioan (Spital Jude ean de Urgen ă,

Neumann Gad (Spital Hasharon, Tel Aviv, Israel)

Satu Mare, România)

Negru Alina (SCM Satu Mare, România)

Cârstea Constantin (CMI Braşov, România)

Rath-Wolfson Lea (Spital Hasharon, Tel Aviv, Israel)

Cojocaru Manole (Universitatea Titu Maiorescu,

Rădulescu Viorel (CMI Olt, România)

Bucureşti, România)

Roatiş Marius Dinu (Spital Jude ean de Urgen ă,

Comăneanu Raluca Monica (Universitatea Titu Maiorescu,

Satu Mare, România)

Bucureşti, România)

Rusu Cristian Bogdan (Spital Jude ean de Urgen ă,

Cornean-Santa Corina (Spital Jude ean de Urgen ă,

Satu Mare, România)

Shvero Kesler Dana (Universitatea Hadassa,

Feciche Bogdan (Spital Jude ean de Urgen ă,

Ierusalim, Israel)

Satu Mare, România)

Trip Gheorghe (Spital Jude ean de Urgen ă,

Grosz Gyula (SCM West Satu Mare, România)

Satu Mare, România)

Gruzman Carlos (Spital Hasharon, Tel Aviv, Israel)

Zilahi Karoly (SCM Praxis, Bixad, România)

Horber Orsolya (SCM Praxis Bixad, România)

Zeidman Aliza (Spital Hasharon, Tel Aviv, Israel)

Lup Liliana (Synevo Satu Mare, România)

Virag Tiberiu (CMI Satu Mare, România)

EDITOR

EDITOR ASOCIAT

Colegiul Medicilor Satu Mare

Asocia ia Medicilor de Familie Satu Mare

Satu Mare, P- a Eroilor Revolu iei nr.23

A liată la Societatea Na ională de Medicina Familiei/

www.colmedsm.ro

Medicină Generală

email: colmedsm@gmail.com

Satu Mare, str. Bobocului UK 30

www.amfsm.ro, email: birou@amfsm.ro

PARTENER

PARTENER EXTERN

Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti

Universitatea de Vest Vasile Goldiş

Hasharon Hospital, Rabin Medical Center

Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară

din Arad

A liat la Sackler School of Medicine,

str. Gheorghe Petraşcu 67A

94 Revolu iei Blvd., Arad, România

Universitatea Tel Aviv

www.utm.ro www.uvvg.ro/en/, email: rectorat@uvvg.ro

7 Keren Kayemet St.,

Petah Tikva 49372, Israel

www.clalit.org.il

REDAC IA

P- a Eroilor Revolu iei nr 23, 440055, Satu Mare, Romania, Tel/Fax: 0261-710456, 0361-408164

http://www.conexiunimedicale.ro/

ISSN online 2068 - 8369

ISSN 1843 - 9306

Revistă inclusă în Nomenclatorul Publica iilor Medicale ale CMR, 5 credite CMR pentru abona i

Indexare în Index Copernicus®, CNCS categoria B+, cod 944

Medical Connections/Conexiuni Medicale® este marcă înregistrată a Colegiului Medicilor Satu Mare şi a Asocia iei Medicilor de Familie Satu Mare

Tipărit la TIPOOFFSET, str. Fabricii, Nr. 93-103, Cluj Napoca, Tel.: 0040264-456071, Fax: 0040264-595711

Contents

EDITORIAL

ORIGINAL ARTICLES

e Low Serum Concentrations of 25-OH Vitamin D in Patients with Early Rheumatoid Arthritis

Cojocaru Manole, Rusu Elena, Cojocaru Inimioara Mihaela, Siloși Isabela

Discourse Between Parents and eir Children about Sex in the Arab Community in Israel

Joubran Samia, Marcus Ohad, Rath-Wolfson Lea, Tova Hartman, Iancu Iulian, Weizman Abraham,

Ram Edward

Epidemiological Aspects of Gastric Cancer in Arad County

Răducan Ionu Daniel, Ciobanu Gheorghe

Environmental In uences on Addictive Behavior of the People in Cluj County

Kelemen Alexander, Podea Delia, Pușchi ă Maria

GENERAL REVIEW

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders.

Review of Literature

Pop Diana-Ioana, ovaru Șerban

Intermittent Androgen Deprivation in Treatment of Prostate Cancer.

Review of Literature

Mureșanu Horia, Ioiart Ioan

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

Părlătescu Ioanina, ovaru Șerban, Mihai Lelia

CASE PRESENTATION

igh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis.

Case Presentation

Aiordăchioaie Gigi Adrian, Pop Alexandru, Dumnici Alexandru, Fruja Dan, Papiu Hora iu Sabin,

Korodi Andrei, Hărăguș Horia

MEDICINE AND ART

e Description of the Sequels of Poliomyelitis in Art

Bumbulu Călin, Bumbulu Andrei, Oprea Andrea, Koren Rumelia

IN MEMORIAM

Professor Dr. oma Ionescu

Bumbulu Călin, Koren Rumelia

GUIDANCE FOR AUTHORS

Cuprins

EDITORIAL

ARTICOLE ORIGINALE

Concentra ii scăzute în ser ale vitaminei D 25-OH la pacien i cu debut de poliartrită reumatoidă

Cojocaru Manole, Rusu Elena, Cojocaru Inimioara Mihaela, Siloși Isabela

Discu ia despre sex dintre părin i și copiii lor în comunitatea arabă din Israel

Joubran Samia, Marcus Ohad, Rath-Wolfson Lea, Tova Hrtman, Iancu Iulian, Weizman Abraham,

Ram Edward

Aspecte epidemiologice ale cancerului gastric în jude ul Arad

Răducan Ionu Daniel, Ciobanu Gheorghe

In uen ele mediului în comportamentul adictiv al persoanelor din jude ul Cluj

Kelemen Alexander, Podea Delia, Pușchi ă Maria

REVISTĂ GENERALĂ

Manifestări bucale la pacien ii cu afec iuni ale seriei roșii sanguine și tulburări de coagulare.

Trecere în revistă a datelor din literatură

Pop Diana-Ioana, ovaru Șerban

Tratamentul cancerului de prostată prin deprivare androgenică intermitentă. Trecere în revistă

a datelor din literatură

Mureșanu Horia, Ioiart Ioan

Abordarea terapeutică a leucoplaziei orale. Trecere în revistă a datelor din literatură

Părlătescu Ioanina, ovaru Șerban, Mihai Lelia

PREZENTARE DE CAZ

Amputa iile de coapsă la pacien ii diabetici cu osteosinteză femurală în antecedente.

Prezentare de caz

Aiordăchioaie Gigi Adrian, Pop Alexandru, Dumnici Alexandru, Fruja Dan, Papiu Hora iu Sabin,

Korodi Andrei, Hărăguș Horia

MEDICINA ȘI ARTA

Reprezentarea sechelelor poliomielitei în artă

Bumbulu Călin, Bumbulu Andrei, Oprea Andrea, Koren Rumelia

105

IN MEMORIAM

Profesor Dr. oma Ionescu

Bumbulu Călin, Koren Rumelia

109

STANDARDE DE PUBLICARE

111

www.colmedsm.ro

Colegiul Medicilor

Satu Mare

Colegiul Medicilor Satu Mare este o persoană juridică autonomă, neguvernamentală,

apolitică şi fără scop patrimonial. Este într-o largă accep iune o organiza ie profesională

liberală şi reuneşte peste 626 de medici.

Colegiul Medicilor Satu Mare crede că poate reuşi urmând trei principii: să vorbească doar

când are ceva important de spus, să nu critice până când nu are solu ii şi să nu propună decât

solu ii rezultate din sfatul colectiv. For a Colegiului Medicilor constă în prezentarea în fa a

societă ii ca o voce autentică, permanent validată, a tuturor membrilor săi.

Satu Mare College of Physicians is an autonomous legal entity, non-governamental, apolitical

and non-pro t. In a widley acception it is a liberal professional organization and brings

together over 626 doctors.

Satu Mare College of Physicians believes it can succeed by following three principles: to

speak only when he has something important to say, to make no critics until he has solutions

and to propose only solutions resulted from a of collective advice. e force of Physicians

College consist in showing in front of the society an authentic voice, always validated, from

all its members.

Eroilor Revolu iei Pl. no.23, 440055 Satu Mare, Romania.

Tel./Fax: +40-261-710456, +40-361-408164, e-mail: colmedsm@gmail.com

EDITORIAL

END OF AN ILLUSION

It is a remarkable paradox that at the peak of human

average fatter than the rich.

e economic growth,

material and technological achievements of Romania

which has been until now the engine of progress, has

(compared to all our past), we nd ourselves

reached its limits in developed countries. Statistics that

overwhelmed by anxiety, leaning towards depression,

measures wellbeing and happiness indicates a limitation

anxious as how we appear in the eyes of others, unsure

of indices in civilized countries, while the frequency of

of our friendships, tempted by the consumption, and

the anxiety, depression and social problems is increasing.

lack of community life. In the absence of calm social

For some poor countries the life expectancy increases

relations and emotional satisfaction that we all need, we

rapidly in the early stages of economic development,

seek solace in overeating, obsessive buying, or we fall

and among middle-income countries the growth rate of

prey to alcohol, psychotropic or drugs. How come we

life expectancy slows down. As the living standard rises

experience so much emotional and mental distress

and countries become richer, the relationship between

despite the welfare and comfort unprecedented in our

economic growth and life expectancy becomes weaker.

national history? What we lack is something more than

For the rich countries the accumulation of new wealth

time spent with friends and family. We act as if our lives

does not add anything in life expectancy. e reason for

would be a continuing struggle for psychological

this is given by the fact that we have reached the limits

survival, a ght against stress and emotional exhaustion.

of the biological life expectancy. Even the richest

Some of us want a centered society on values, community

countries bene t from medical progress. What has

and family, away from greed and the excess of recent

changed is that the life expectancy has ceased to be

years. However, most of us have not yet achieved the

related to the material standard of living. With each

material ideal, more illusory, and continues to act

passing decade, life expectancy in rich countries increase

sel shly and irresponsibly in an increasingly fragmented

by 2-3 years, but this is no longer dependent on

society.

e political class does not seem to be interested

economic growth. erefore, U.S. citizens have a higher

in a given topic and stopped to try to provide us a

life expectancy than the Greeks, though they are two

coherent vision able to inspire us to create a better

times richer than them. By more rich is the country, the

society.

e economic crisis has only served to de ect

increasing of material living level contributes more less

attention from the sick society on the sick economy.

to the life expectancy and health in general.

Instead of trying to have a better society for us, each

What else is important for us than the life

individual strives to strengthen its position in the

expectancy and the health status? Of course, the pursuit

existing society. If we want to improve our quality of life

and reaching of happiness that Americans consider so

we have to move our attention and our e orts from

important that they put her in the Constitution as a

material standards to the improvement of psychological

fundamental right. e economist Richard Layard has

and social well-being of the entire society. However,

shown that like life expectancy and health, in very rich

soon as we spoke of psychology, the discussion tends to

countries the happiness cease to be correlated with the

move towards individual solutions.

e Political

accumulation of additional wealth. Happiness grows in

machine is stuck in the mud! I will start by saying that

poor countries in proportion to economic growth, but

statistical evidence shows that economic growth has

by at a certain level of wealth upwards, enters in

reached its limits in terms of providing human

“stagnation.” Of course, the de nition of happiness has

happiness, at least in civilized countries. When wolves

many local cultural particularities. In some societies, not

roamed the streets of the village, good times simply

to say you’re happy means that you admit you’re a loser;

meant to have a full belly and to be safe. For most of us

in others to pretend that you’re happy is an act of

drinking water, heated houses and a full fridge are things

arrogance. However Layard’s studies show that to an

for granted. Many of us want to eat less than we

annual income of over

25,000

$ per capita, the

normally do. For the rst time in history the poor are on

correlation between growth of income and the increasing

EDITORIAL

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

of happiness is very weak. Long term studies made in

which the bene ts bringed by increased of wealth is

Japan, the U.S. and the UK shows that over a period of

decreased. Trends in mortality con rm the same model.

time long enough to realize the doubling of income, the

When countries began to grow, the rst which are

happiness has not increased signi cantly.

e same

lowering are the diseases of poverty: malnutrition,

pattern is true for other indicators of welfare such as

tuberculosis, cholera, and measles. ey cease to be the

“measure of economic welfare” and “genuine progress

main causes of death. Instead appear diseases of

indicator” that calculates the net bene ts of development

a uence: cardiovascular disease, diabetes, cancer,

after excluding costs with pollution and tra c jams. In

degenerative diseases. While poverty diseases kill mostly

poor countries, the economic growth continues to be

children, the a uence diseases kill especially adults.

essential to the health and happiness of the inhabitants.

Romania has not reached the threshold of 25,000

$ per

But once reached the threshold of wealth, income

year, but it certainly will get there.

e discussion may

growth matters increasingly less. If you are hungry,

seem premature now, although we already have signs of

bread is essential to your health and wellbeing. But if

su ering caused by the growth. Its purpose is to exploit

you’re full, a hundred of breads might even bother you.

one of the advantages of relative backwardness. We can

Sooner or later, along of the history of economic growth,

develop a model of social development to avoid the

the countries has reached a threshold of a uence at

mistakes made by others. But do we want this?

Sever-Cristian Oană, MD

ORIGINAL ARTICLES

THE LOW SERUM CONCENTRATIONS OF 25 OH VITAMIN D IN

PATIENTS WITH EARLY RHEUMATOID ARTHRITIS

Cojocaru Manole¹, Rusu Elena², Cojocaru Inimioara Mihaela³, Siloşi Isabela⁴

¹Department of Physiology, Faculty of Medicine, Titu Maiorescu University, Dr Ion Stoia Center for Rheumatic Diseases,

Bucharest, Romania, ²Department of Biochemistry, Faculty of Dental Medicine, Titu Maiorescu University, ³Department

of Neurology Prof. Gheorghe Marinescu, Colentina Clinical Hospital, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy,

Bucharest, Romania, ⁴Department of Immunology, University of Medicine and Pharmacy, Craiova, Romania

Address for correspondence:

Cojocaru Manole

5 omas Masaryk St., Sector 2, Postal Code 020983

Bucharest, Romania

E-mail: mancojocaru@yahoo.com

Received: 12.08.2013

Accepted: 30.08.2013

Med Con October 2013, Vol 8, No 3, 9-11

Abstract

groups were calculated with Fisher’s exact test and two-

tailed t-test for continuous variables.

Background: Recent studies suggested that

Results: e serum values of 25(OH)D were found

immunoregulatory role of vitamin D. An association

low in 46 of 74 patients with RA (62%) vs. normal

between vitamin D de ciency and the development of

controls (p<0.01). Eight out of 46 patients had 25(OH)

rheumatoid arthritis (RA) has been suggested. Its role in

D at baseline. Serum values of 25(OH)D in early RA

modulating disease activity has not been studies.

showed a direct correlation with high disease activity

Objectives: To evaluate the plasma level of

(r=0.61; p<0.01). Levels of 25(OH)D correlated with

25-hydroxyvitamin D [25(OH)D] in RA patients and

high serum CRP levels (r=0.59; p<0.01).

e mean

to explore the e ects of serum vitamin D levels on

serum concentration of 25(OH)D in early RA patients

clinical outcome in patients with early RA.

28.34±8.7 nmol/L

(ranges from

18.52 to

41.36

Material and Methods: Serum levels of 25(OH)D

nmol/L), as compared to normal controls 52.42±13.4

were investigated in 74 patients with early RA (M/F

nmol/L

(ranges from

36.17 to

70.31 nmol/L);

25/49) with mean of age 35.7±11.4 years (ranges from

(p<0.001).

21.9 years to 58.4 years); mean of arthritis duration

Conclusion: All early RA patients presented a

5.1±4.3 months (ranges from 2 months to 10.2 months)

marked de ciency of

25(OH)D. e low level of

and 80 normal controls (M/F 27/53) with mean of age

25(OH)D had negative consequence on the clinical

34.2±10.7 years (ranges from 22.4 years to 47.8 years).

outcome.

Serum levels of 25(OH)D were tested using by enzyme-

Keywords: vitamin D, rheumatoid arthritis, disease

linked immunosorbent assay (ELISA). e 25(OH)D

activity

concentrations were expressed in nmol/L.

e results

were statistically analyzed by Student t test and a p<0.05

Vitamin D plays a part in the maintenance of

(95% con dence intervals) was considered statistically

immune homeostasis [1,2]. ere is increasing support

signi cant. Correlation analyses were performed using

for the idea that impaired vitamin D homeostasis

Spearman’s rank correlation, and di erences between

contributes to RA processes [3]. Rheumatoid arthritis is

The Low Serum Concentrations of 25-Oh Vitamin D in Patients with Early Rheumatoid Arthritis

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

an autoimmune disease presenting as a symmetric and

of 25(OH)D in early RA showed a direct correlation

chronic polyarthritis.

e pathogenesis is only partially

with high disease activity (r=0.61; p<0.01). Levels of

understood, but may include genetic susceptibility

25(OH)D correlated with high serum CRP levels

factors such as major histocompatibility class antigens,

(r=0.59; p<0.01).

e mean serum concentration of

environmental triggers and the activation of the innate

25(OH)D in early RA patients

28.34±8.7 nmol/L

and adaptative immune system. e de ciency could

(ranges from 18.52 to 41.36 nmol/L), as compared to

also potentially be one of the triggers for cartilage

normal controls 52.42±13.4 nmol/L (ranges from 36.17

damage in RA [4,5]. e in uence of vitamin D on

to 70.31 nmol/L); (p<0.001). Serum values of 25(OH)

human autoimmune diseases has not been well de ned.

D, anti-CCP3 IgG titers and high serum CRP levels are

correlated with the disease activity

(r=0.61, r=0.64,

Material and Methods

r=0.73, respectively). Serum values of

25(OH)D in

women patients/healthy women showed a correlation

Serum levels of 25-hydroxyvitamin D [25(OH)D]

(r=0.31); men patients/healthy men (r=0.34); women

were investigated in 74 patients with early RA (M/F

patients/men patients (r=0.63); healthy women/healthy

25/49) with mean of age 35.7±11.4 years (ranges from

men (r=0.84)

21.9 years to 58.4 years); mean of arthritis duration

5.1±4.3 months (ranges from 2 months to 10.2 months)

Discussion

and 80 healthy controls (M/F 27/53) with mean of age

34.2±10.7 years (ranges from 22.4 years to 47.8 years).

We showed that RA patients have an increased risk

e diagnosis of RA depends primarily on the

of vitamin D de ciency.

e extremely low level of

clinical manifestations of the disease, with very limited

25(OH)D had negative consequence on the clinical

serological support.

e distribution of joint

outcome. Low vitamin D levels are linked to increased

involvement at the outset is also very variable.

disease activity in RA.

disease may start in one joint or many and may also

Vitamin D also appears to be an important regulator

have a palindromic onset. A growing body of evidence

of immune function. Vitamin D de ciency or reduced

supports the use of anti-CCP3 IgG as a serological

intake has been linked to an increased susceptibility to

marker for early detection of RA.

develop autoimmune diseases. Recently vitamin D

Serum antibodies directed to cyclic citrullinated

de ciency has been implicated as a potential

peptides were tested using anti-CCP3 IgG ELISA kit.

environmental factor triggering several autoimmune

Serum levels of 25(OH)D were tested using ELISA.

disorders such as RA [6-9]. In the last few years, the

25(OH)D concentrations were expressed in

possible role of vitamin D in the pathogenesis of RA has

nmol/L.

e results were statistically analyzed by

been raised. Serum levels of 25(OH)D were inversely

Student t test and a p<0.05 (95% con dence intervals)

correlated with the severity of RA

[10-12]. Greater

was considered statistically signi cant. Correlation

intake of vitamin D may be associated with a lower risk

analyses were performed using Spearman’s rank

of RA; although this nding is hypothesis generating.

correlation, and di erences between

groups were calculated with Fisher’s

exact test and two-tailed t-test for

continuous variables.

Results

All patients with RA were positive

for anti-CCP3 IgG antibodies.

mean serum concentrations of

25(OH)D in patient groups were

signi cantly lower than those of the

controls. e serum values of 25(OH)

D were found low in 46 of 73 patients

with RA (62%) vs. normal controls

(p<0.01). Eight out of 46 patients had

Figure 1. Mean value of the serum vitamin D concentrations in patients with

25(OH)D at baseline. Serum values

rheumatoid arthritis as compared to normal controls

Cojocaru et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

e pathophysiological role of vitamin D in joint

Costenbader KH, Feskanich D, Holmes M Karlson

in ammation is, however, unclear.

EW, Benito-Garcia E. Vitamin D intake and risk of

systemic lupus erythematosus and rheumatoid arthritis

in women. Ann Rheum Dis 2008;67:530-5.

References

Marques C, Dantas A, Fragoso T, et al. e importance

of vitamin D levels in autoimmune diseases. Bras J

1. Wen H, Baker JF. Vitamin D, immunoregulation, and

Rheumatol 2010;50:73-80.

rheumatoid arthritis. Journal of Clinical Rheumatology

Patel S, Farragragher T, Berry J, et al. Association

2011;17:102-7.

between serum vitamin D metabolite levels and disease

2. Kiran G, Debashish D. Vitamin D and rheumatoid

activity in patients with early in ammatory polyarthritis.

arthritis: is there a link? Int J Rheum Dis 2008;11:206-

Arthritis Rheum 2007;56:2143-9.

11.

Cutolo M, Otsa K, Ypras M, et al. Vitamin D and

3. Cantorna MT. Vitamin D and autoimmunity: is vitamin D

rheumatoid arthritis: comment on the letter by Nielen et

status an environmental factor a ecting autoimmune disease

al [letter]. Arthritis Rheum 2007;56:1719-20.

prevalence? Proc Soc Exp Biol Med 2000;223:230-3.

10.

Haque UJ, Barlett SJ. Relationship among vitamin D,

4. Craig SM, Yu F, Curtis JR, et al. Vitamin D status and

disease activity, pain and disability in rheumatoid

its associations with disease activity and severity in

arthritis. Clin Exp Rheumatol 2010;28:745-7.

African Americans with recent-onset rheumatoid

11.

Szodoray P, Nakken B, Gaal J, et al. e complex role

arthritis. J Rheumatol 2010;37:275-81.

of vitamin D in autoimmune diseases. ScandJ Immunol

5. Leventis P, Payel S. Clinical aspects of vitamin D in the

2008;68:261-9.

management of rheumatoid arthritis. Rheumatology

12.

Holick MF. Vitamin D de ciency. N Engl J Med

2008;47:1617-21.

2007;357:266-81.

The Low Serum Concentrations of 25-Oh Vitamin D in Patients with Early Rheumatoid Arthritis

Medical Connections/Conexiuni Medicale

Con ict-of-Interest Statement

Medical Connections/Conexiuni Medicale (Med Con) requires all authors and reviewers to declare any

con icts of interest that may be inherent in their submissions.

Con ict of interest for a given manuscript exists when a participant in the peer review and publication

process-author, reviewer, or editor - has ties to activities that could inappropriately in uence his or her

judgment, whether or not judgment is in fact a ected.

Financial relationships with industry, for example, through employment, consultancies, stock

ownership, honoraria, expert testimony, either directly or through immediate family, are usually considered

to be the most important con icts of interest. However, con icts can occur for other reasons, such as

personal relationships, academic competition, and intellectual passion.

Public trust in the peer review process and the credibility of published articles depend in part on how

well con ict of interest is handled during writing, peer review, and editorial decision making. Bias can

often be identi ed and eliminated by careful attention to the scienti c methods and conclusions of the

work. Financial relationships and their e ects are less easily detected than other con icts of interest.

Participants in peer review and publication should disclose their con icting interests, and the information

should be made available so that others can judge their e ects for themselves.

Authors: When they submit a manuscript, whether an article or a letter, authors are responsible for

recognizing and disclosing nancial and other con icts of interest that might bias their work. ey should

acknowledge in the manuscript all nancial support for the work and other nancial or personal

connections to the work.

Reviewers: External peer reviewers should disclose to editors any con icts of interest that could bias

their opinions of the manuscript, and they should disqualify themselves from reviewing speci c

manuscripts if they believe it appropriate. e editors must be made aware of reviewers’ con icts of interest

to interpret the reviews and judge for themselves whether the reviewer should be disquali ed. Reviewers

should not use knowledge of the work, before its publication, to further their own interests.

Manuscript Title: ___________________________________________________________

 I declare no con ict of interest

 I declare the following potential con ict of interest:

_________________________________________________________________________

_________________________________

Name

Signature/Date

Please fax or mail this signed form to the Med Con Editorial O ce.

Fax: +40-261-710456

Mail: colmedsm@gmail.com

ORIGINAL ARTICLES

DISCOURSE BETWEEN PARENTS AND THEIR CHILDREN ABOUT

SEX IN THE ARAB COMMUNITY IN ISRAEL

Joubran Samia¹, Marcus Ohad², Rath-Wolfson Lea^6,8,Tova Hartman⁴, Iancu Iulian^3,8, Weizman Abraham^5,8,

Ram Edward^7,8

e Bruce Rappaport Faculty of Medicine Technion-Institute of Technology and Emek Medical Center, ²Department of

Psychology,

e Yezreel Valley College, ^3,8

e Yavne Mental Health Clinic, ⁴Department of Education and Gender Bar-

Ilan University Israel, ^5,8Geha Mental Health Center, Petah Tikva, Israel, ^6,8Department of Pathology, Hasharon Hospital,

Rabin Medical Center, ^7,8Division of General Surgery, Hasharon Hospital, Rabin Medical Center, ⁸Sackler Faculty of

Medicine, Tel Aviv University

Address for correspondence:

Edward Ram

Division of General Surgery, Rabin Medical Center-Campus Golda

Petach Tiqva, 7 Keren Kaiemet St.

Tel: 972-3-9372323, Fax: 972-3-9372401

E-mail: edwardrm@netvision.net.il

Received: 10.01.2013

Accepted: 30.06.2013

Med Con October 2013, Vol 8, No 3, 13-20

Abstract

children about the religious values of sexual intercourse,

while Christians, especially the academic ones, talk with

Nearly half of the global population is less than

their children about contraception. We also found that

twenty- ve years old. Negative outcomes of early

all parents, mainly the religious Muslims, want to know

pregnancy, sexually transmitted infections, violence and

who their children meet with, where they meet them

alcohol consumption threaten the health of people in

and how intimate those meetings are. And nally, we

the second decade of life more than any other age group.

found that all parents, especially the non-religious one

Adolescence is a time of increased freedom to make

(both Muslim and Christian) believe they received

choices, and the ability of the adolescents to confront

either bad or very bad sexual education from their

these choices and make healthy decisions is crucial to

parents.

their development. Parents can have an important

Keywords: Discourse, Parents, Adolescents, Sex

in uence on their children’s behavior, parent-child

Education, Israeli-Arab sector, Muslims, Christians

relationships and parental monitoring and supervision

are associated with delayed sexual activity among

Introduction

children. e e ectiveness of such discourse may depend

on a range of factors, including the gender of the parent

When young people feel unconnected to home,

and the child, the level of relationship between them,

family, and school, they may become involved in

the parent’s attitudes toward adolescents’ sexual activity

activities that put their health at risk. Lack of discourse

and the parent’s ability to discuss sexuality openly and

between children and their parents a ects the children

comfortably. We found that Muslims, especially the

behaviors and attitudes.

ose who reported feelings

religious and non-academic ones, talk with their

like lack of parental warmth, love, or caring were more

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

likely to report emotional distress, lower self-esteem,

controversial for parents to express their sexual values

school problems, drug use, and sexual risk behaviors [1].

and beliefs to their children than for teachers or other

Parents can have an important in uence on their

educators to talk about sex in the classroom.

ird,

children’s behaviors. Studies indicated that supportive

greater parent-child discourse of values about sex and

parent-child relationships and parental monitoring and

use of contraception is associated under some conditions

supervision are associated with delayed sexual activity

with a delay in sex or greater use of contraception [10].

among children

[2].

e dynamics of parent-child

Discourse can help reduce sexual risk taking in teenagers

relationships and communications are greatly in uenced

such as unplanned pregnancies and sexually transmitted

by the culture and social environment in which they

diseases. Indeed, e ective education programs on sex

live. Parent-child communication on sexual issues

and sexually transmitted diseases or HIV often increase

remains a challenging issue. Most adolescents do not

parent-child discourse about sex [4].

seem to be comfortable talking about sexuality with

Israel is a valuable resource for providing a multi-

their parents [3].

religious approach to diverse issues. It represents a

e e ectiveness of such discourse may depend on a

variety of religions, ethnic groups, cultures, and

range of factors, including the gender of the parent and

traditions.

e State of Israel has some

7.4 million

the child, the level of relationship between them, the

inhabitants.

e most prominent characteristic of

parent’s attitudes toward adolescent sex and the parent’s

Israel’s population is its high diversity. Besides the main

ability to discuss sexuality openly and comfortably [4].

division of the country’s inhabitants into Jews (80%)

Most adults want youth to know about abstinence,

and Arabs (20%), there are many more subdivisions.

contraception and how to prevent HIV and other

e Jews, for example, are divided into religious and

sexually transmitted infections (STIs). However, parents

secular, while the latter include various immigrant

often have di culty discussing about sex. Studies have

communities that preserve their cultures. e Arabs are

shown that adolescents who reported feeling connected

divided into Muslims, Christians, and Druze.

to their parents and family were more likely than others

largest non-Jewish minority in Israel is the Arabs,

to delay initiating sexual intercourse. Teens who said

representing about one- fth of the country’s population.

their families were warm and caring also reported less

e vast majority of Israel’s Arabs are Sunni Muslims,

marijuana use and less emotional distress than their

with only about one-tenth being Christian. Cultural

peers [5]. In a study that explored the sources of rst

di erences between Jews and Arabs in Israel drive the

sexual discussion with children

[6], Moore and

basic values of each sector due to the cultural a liation

Davidson revealed that among unmarried college

derived from four origins: ethnicity, language, religion,

women, those who rst talked about sex with their

and nationality [11].

mother were more likely to use contraception at rst

In Christianity, the Church is the teacher of moral

sexual intercourse than those who learned about sex

and ethical norms; it has received the special mission of

from peers or teachers.

guarding and protecting the lofty dignity of marriage

Adolescence is a time of increased freedom to make

and the most serious responsibility of the transmission

choices, and the ability of the adolescent to confront

of human life. Sex education is a basic right and duty of

these choices and make healthy decisions is crucial to

parents and must always be carried out under their

development [7]. O’Sullivan et al. [8] suggested that for

attentive guidance, whether at home or in educational

some daughters sexual development causes con ict,

centers chosen and controlled by them. e mission to

which impairs discourse with their mothers and

educate demands that Christian parents should present

necessitates obtaining sex education from other sources.

to their children all the topics that are necessary for the

Today’s generation of adolescents is the largest in

gradual maturing of their personality from a Christian

history. Nearly half of the global population is less than

and ecclesial point of view [12]. In Islam, sexuality is

twenty- ve years old. Negative outcomes of early

considered part of identity as human beings: Islam is

pregnancy, sexually transmitted infections, violence and

explicit about many aspects of human sexuality. Also,

alcohol conception threaten the health of people in the

based on the Hadith showing the Prophet’s willingness

second decade of life more than any other age group [9].

to discuss these matters openly, it should be obvious

ose concerned with adolescent sexuality and

that education about matters related to sex is acceptable

reproductive health have striven to increase parent-child

[13]. Teaching about sex does not in itself o end against

discourse about sex for several reasons. First, increasing

modesty, indeed parents are urged not to feel shy or

such discourse is important in itself. Second, in some

embarrassed about providing necessary information

communities, it is more widely accepted and less

about sex to their children [13]. Explaining anatomy

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

and the changes one’s body experiences during puberty

anonymously-ompleted questionnaires were sent back

are essential for enabling young people to grow up with

to the investigators by mail. Out of 1,000 questionnaires,

a healthy self-image. In an age where sexual activity in

797 were returned, for a response rate of 79.7%, which

many countries begins at an early age, Muslim

is a high response rate for the Arab community.

adolescents must be informed to better enable them self

to deal with peer pressure. Sex education can be taught

Results

in a way that informs young people about sexuality in

scienti c and moral terms [13].

We wanted to examine the di erences between

is study aims to answer the following questions:

Muslims and Christians regarding the relationship

1. Is there a correlation between parents’ religion

between parents and their children.

(Muslim or Christian) and their discourse with their

e rst thing we wanted to know is what sexual

children? Do the di erences between secular and

topics parents talked about with their children. We

religious parents and between academics and non-

found that 56.7% of the parents talked to their children

academics enhance this correlation?

about the religious values of sexual intercourse, 49.4%

2. Is there a correlation between parents’ religion

talked about puberty,

49.3% talked about sexual

(Muslim or Christian) and how liberal their approach is

intercourse and pregnancy, 48.2% talked about sexual

toward sexual education? Do the di erences between

diseases,

42.3% talked about postponing sex until

secular and religious parents and between academics

marriage and only 28.7% of the parents talked to their

and non-academics enhance this correlation?

children about contraception.

We found a signi cant and medium (Φ=0.20)

Research Methodology

correlation between the parent’s religion and the

religious values of sexual intercourse topic [χ(1)=28.44,

Participants

p<0.001], so that Muslim parents talked to their

e participants were 797 Israeli-Arab parents from

children about the religious values of sexual intercourse

all over Israel whose age range was between 20 and 66

(65.8%) more than Christian parents did (34.8%). In

(M=39). Among them were 371 Christians and 426

addition, among Muslims parents, we found a signi cant

Muslims, 208 males and 589 females; 533 live in cities

and medium (Φ=0.11) correlation between degree of

and 264 in rural areas or villages; 483 academics and

religiousness and the religious values of sexual

314 non-academics. In addition, 545 of the participants

intercourse topic [χ(1)=4.52, p<0.05], so that religious

de ned themselves as secular or traditional and 252

Muslim parents talked to their children about the

de ned themselves as religious or very religious.

religious values of sexual intercourse (71.7%) more than

Questionnaires

non-religious Muslim parents did (61.3%). We also

e study drew on questionnaires developed by

found a signi cant and weak

(Φ=0.15) correlation

Blendon [15] that consisted of forty-two multiple-

between degree of academic and the religious values of

choice questions that examine a parent’s attitude toward

sexual intercourse topic [χ(1)=8.18, p<0.005], so that

sex education.

e questionnaire was translated into

non-academic Muslim parents talked to their children

Arabic (two-way translation) and was proofed by an

about the religious values of sexual intercourse (74.3%)

Arab language specialist. From this questionnaire three

more than academic Muslim parents did (60.2%).

questions were utilized.

We found a signi cant and weak

(Φ=0.09)

e questions that guided this research are:

correlation between parents’ religion and the

(1) Which sexual topics do parents talk about with

contraception topic

[χ(1)=4.90, p<0.05], so that

their children?

Muslim parents talked to their children about

(2) What amount of detail do parents want to

contraception (25.3%) less than Christian parents did

know about who their children meet with? Do they

(32.8%). In addition, among Christian parents, we

wish to know where they meet them? Do they wish to

found a signi cant and weak

(Φ=0.17) correlation

know how intimate those meetings are?

between degree of religiousness and the contraception

(3) Are the parents more liberal nowadays than

topic [χ(1)=8.99, p<0.005], so that religious Christian

their parents were?

parents talked to their children about contraception

Procedure

(17.6%) less than non-religious Christian parents did

e questionnaires were provided to school

(36.9%).

administrators across the country, who sent them to

ere was no signi cant correlation between

randomly selected parents from their schools.

religion and any of the other topics, and no signi cant

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

In addition, we found a signi cant

di erence between Muslim and

Christian parents on the amount of

detail they want to know about where

their children meet [U(752)=64061.5,

p<0.05], so that Muslim parents (M

=392.99) wanted to know in more

detail where their children meet than

Christian parents did (M=358.44). In

addition, among Muslims, we found a

signi cant

di erence

between

Figure 1. Percent of parents who talked to their children

religious and non-religious parents on

about di erent sexual topics

the amount of detail they want to

know about where their children meet

correlation between degree of religiousness and academic

[U(393)=15597.5, p<0.001], so that religious Muslim

level for any of the other topics among Muslims or

parents (M =216.47) wanted to know in more detail

Christians. Figure 1 represents the above results.

where their children meet than non-religious Muslim

e second thing we wanted to know is what

parents did

(M=182.91). Also, among Muslims, we

amount of detail parents want to know about who their

found a signi cant di erence between academic and

children meet with, where they meet them, and how

non-academic parents on the amount of detail they

intimate are those meetings. We found that 64.8% of

want to know about where their children meet

the parents want to know in detail who their children

[U(393)=16132, p<0.05], so that academic Muslim

meet, 26.3% want just to know who their children

parents (M =187.28) wanted to know in less detail

meet, 8.2% want to know some part of who their

where their children meet than non-academic Muslim

children meet, and 0.7% do not want to know who

parents did (M=211.92).

their children meet. In addition, 64.8% of the parents

And nally, we found a signi cant di erence

want to know in details where their children meet,

between Muslim and Christian parents on the amount

24.9% want just to know where their children meet,

of detail they want to know about how intimate their

9.3% want to know some part of where their children

children’s meetings are [U(754)=69221, p<0.005], so

meet, and 1.1% do not want to know where their

that Muslim parents (M =397.43) wanted to know in

children meet. And nally, 62.6% of the parents want

more detail how intimate the meetings are than

to know in detail how intimate are their children’s

Christian parents did (M=355.45). In addition, among

meetings, 25.2% want just to know how intimate their

Muslims, we found a signi cant di erence between

children’s meetings are, 9.8% wants to know some part

religious and non-religious parents on the amount of

of how intimate their children’s meetings are and 2.4%

detail they want to know about how intimate their

do not want to know how intimate their children’s

children’s meetings are [U(396)=16258, p<0.005], so

meetings are.

that religious Muslim parents (M =215.73) wanted to

We also found a signi cant di erence between

know in more detail how intimate their children’s

Muslim and Christian parents on the amount of detail

meetings are than non-religious Muslim parents did

they want to know about who their children meet with

(M=185.81). Figure 2 represents the above results.

[U(768)=67144.5, p<0.05], so that Muslim parents (M

e third thing we asked the parents was whether

=400.30) wanted to know in more detail who their

they are more liberal than their parents were. We found

children meet with than Christian parents did

that 39.5% of the parents think they are more liberal

(M=366.96). In addition, among Muslims, we found a

than their parents were, 52% think they are partially

signi cant di erence between religious and non-

more liberal than their parents were, and 8.5% think

religious parents on the amount of detail they want to

that they and their parents are equally liberal. We also

know about who their children meet with

found a signi cant di erence between Muslim and

[U(404)=16903, p<0.005], so that religious Muslim

Christian parents about they thought if they are more

parents (M =220.15) wanted to know in more detail

liberal than their parents were [U(709)=57387, p<0.05],

who their children meet with than non-religious Muslim

so that Muslim parents (M=340.44) thought they are

parents did (M=189.55).

less liberal than their parents were than Christian

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

parents did

(M=370.71). Figure

represents the above results.

e last thing we asked the

parents was what kind of sexual

education they received from their

parents. We found that 45.6% of the

parents think they received a very bad

sexual education from their parents,

30.2% think they received a bad

sexual education from their parents,

16.7% think they received a good

Figure 2. Amount of detail (in percent) that parents want to know who their

sexual education from their parents

children meet with, where they meet them and how intimate those meetings are

and only 7.6% think they received a

very good sexual education from their

parents.

In addition, although we did not

nd signi cant di erences between

the religions about what kind of

sexual education they received from

their parents [U(713)=61434.5, n.s.],

we did nd signi cant di erences

between the degree of religiousness

about what kind of sexual education

they received from their parents, both

Figure 3. Percent of parents who think they are more, partial more or equally

for Muslim parents [U(375)=15085.5,

liberal than their parents were, in general and divided into religion

p<0.05] and for Christian parents

[U(338)=7712, p<0.05], so that

religious Muslim parents (M=201.30)

think they received a better sexual

education form their parents than

non-religious Muslim parents did

(M=177.99) and religious Christian

parents

(M=192.23) think they

received a better sexual education

form their parents than non-religious

Christian parents did

(M=163.67).

Figure 4 represents the above results.

Figure 4. Percent of parents who think they received a very good, good,

bad or very bad sexual education from their parents were, in general

Discussion

and divided into religion and degree of religious

Education is an intentional structured process to

impart knowledge and skills and to in uence an

individual’s developmental course [14]. Sex education

Christian) and their liberal approach toward sexual

enables people to acquire knowledge and develop skills

education, and to nd out if the di erences between

that they can use to protect themselves and others [7].

secular and religious, and between academic and non-

Our study had two goals. e rst was to nd a

academic parents enhance this correlation.

correlation between parent’s religion

(Muslim or

In the present study only half of parents reported

Christian) and their discourse with their children, and

that they talk with their children about sex-related issues

to nd out if the di erences between secular and

and that more than half of them talk about religious

religious and between academics and non-academics

values and ethics of sexual education. Christians discuss

enhance this correlation.

e second was to nd a

contraceptive issues with their children more than

correlation between parent’s religion

(Muslim or Muslims. Secular Christians discuss birth control issues

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

more than more religious Christian parents. Secular and

capricious and unpredictable natural forces is equaled

religious Muslims demanded teaching values and morals

only by the subordination of women to men. According

of sexual education; among them the academic Muslims

to this approach, girls must be virgins until marriage. A

demanded these teachings more than non-academic

girl who is not a virgin would bring shame to her family

Muslim parents. Initiating conversations about sexual

and the husband would send her back to her parents. In

issues may be di cult for parents in communities like

some fundamental Muslim countries, they will even

the Arab community in Israel, as they may be unsure as

execute her.

to how to approach such issues. In 1979, Fox reported

Mernissi explain this situation accurately:

“Men

that less than half of the teens actually talked with parents

want access to women for brief sexual encounters before

about basic sexual matters such as the father’s role in

marriage, but once they have decided to marry, they

reproduction and one-quarter had never talked with

launch into a frantic search for a virgin whom no other

their parents at all, not even about menstruation [15].

man has

“de led”.

erefore, Israeli Arab parents’

e most consistent nding in sex education research

concern results from the fear that their children will do

over the past quarter century con rms what should be

things which will harm their future, like loss of virginity

intuitively obvious: children who grow up in families

and unwanted pregnancy.

where sexuality is openly discussed grew up healthier,

Parental supervision and regulation is also related to

had a longer childhood and were more responsible [16].

lower adolescent pregnancy risk.

An important issue in parent-adolescent discourse is

Teens whose parents closely supervise them are

determining why parents fail to engage in meaningful

more likely to be older when they rst have sexual

discussions with their children. Research has suggested

intercourse, have fewer partners and use contraception.

ve classes of concern that parents express about

However, some studies indicate that very strict parental

engaging in such conversations: not having the requisite

monitoring by parents is associated with greater risk of

knowledge and skills to explain things, concern that the

teen pregnancy, suggesting that less intrusive supervision

adolescent will not take the parent seriously, concern

may be more e ective [1].

with whether the communication will make a di erence,

Parents in our study were asked whether they are

di culties in nding the right time and place, and fear

more liberal than their parents. Half responded that

of encouraging sexual activity [17]. Some studies have

they were partially, and approximately 39.5% said they

examined the independent impact of sources such as

were more liberal than their parents. Here too,

parents, peers and media. For example, teenagers’ sexual

Christians were more liberal than Muslims. Liberal and

attitudes and behavior have been shown to be related to

sexual attitudes vary from person to person. ere are as

greater discourse from their parents

[10,17]. In our

many di erent liberal and sexual attitudes as there are

study most parents wanted to know everything about

people in the world. Some of the main in uences of

their children and their relationship with their partner,

liberal and sexual attitudes are socioeconomic

65% of both Muslims and Christians wanted to know

backgrounds, psycho-intellectual and educational

who and where the adolescent meets and how intimate

background, religious and spiritual beliefs, and family

are their encounters. Muslims wanted to know about

size. Children raised in small families receive more

their children more than Christians.

individualized

attention

from their parents.

Religious thought is of enormous in uence on

Furthermore, there are more nancial, economic, and

believers’ views and opinions concerning sexuality.

material resources allocated in small families [21].

Sexuality in Islam is not restricted to procreation as in

In Israel, the fertility rate among Muslim Arab

most other monotheistic religions. Islam does

women is very high compared with the fertility rate

di erentiate between

“legitimate” and

“illegitimate”

among Christian Arab women (2.9% vs. 1.2%). In

sexuality based on marital status [18]. Sexuality within

recent years, there is a downward trend in population

marriage is permitted and socially accepted. Sexuality

growth rate of Muslims in Israel. is decline in growth

outside of marriage is prohibited and socially

rate can be attributed mostly to their level of education

unacceptable [19]. As a consequence, sexuality is not

[11].

only subject to religious rules, but also has consequences

Many of the psychosocial aspects of sexuality, such

for people’s social, economic and public status [18].

as sexual attitudes, have been relatively unexplored in

e Israeli Arab sector is composed mostly of

diverse ethnic groups.

ere is much reason to believe

Christians and Muslims and both religions have a

that ethnic groups di er in sexual values, considering

Mediterranean culture. Mernissi

[20] described this

the disparate cultural, political, historical, and

culture as one in which the subordination of men to

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

socioeconomic factors that in uence sexuality in each

in Israel, as they may be unsure as to how to approach

group [22].

such issues.

In the last question, parents were asked about the

Our research is among the few studies conducted

sex education that they received from their parents. e

on sex education in general and Arab society in

majority of them declared that they received no sexual

particular.

is is the rst study that examines the

education at all.

ere were no di erences between

di erences between Christians and Muslims, and the

Christian and Muslims.

rst to examine in-depth the subject of discourse

In the Middle East, cultural taboos are major

between parents and their children on these two

obstacles to informed discussion about sexual and

populations. Our study has contributed signi cantly to

reproductive health issues, particularly with regard to

sex education in Arab society in general, and in

adolescents. Premarital sexual relationships are

particular, it highlights the similarities that exist within

forbidden, and the silence stems in part from the high

this society

value that society puts on a girl’s virginity before

Acknowledgment: to Abhath

e Society for

marriage and the belief that talking openly about sexual

Developing Academic Research for her support and help

and reproductive health might encourage unmarried

carrying out this study.

youth to have premarital sex [4].

Parents who participated in the current study were

still teenagers about thirty years ago and they did not

References

receive any sexual education because in that time the

sexual education was not developed enough. In spite of

Resnick MD, Bearman P S, Blum R W, Bauman KE,

the fact that in the past ve decades there has been an

Harris KM, Jones J, Udry JR. Protecting adolescents

increased liberalization of sexual attitudes and education

from harm: Findings from the National Longitudinal

and sexual education does not in itself o end against

Study on Adolescent Health.

e Journal of the

modesty, only half of parents reported that they talk

American Medical Association 1997;278,823-32.

with their children about sex-related issues; of those,

Miller BC, Benson B, Galbraith D. Family

more than half of them talked about religious values and

relationships and adolescent pregnancy risk: A research

ethics of sexual education.

e public opinion of the

synthesis. Developmental Review 2001;21,1-38.

Arab community in Israel’s polls suggests strong support

Carrera MA. Parents and their children learning about

for abstinence as a behavioral goal for adolescence.

sexuality. New York:

e Children’s Aid Society.

Retrieved on

3/4/2008 from http://www.

Conclusion

advocatesforyouth.org/parents/experts/carerra.htm.

Kirby D, Lepore G. Sexual risk and protective factors:

e aim of this research was to investigate parents’

Factors a ecting teen sexual behavior, pregnancy,

discourse with their children and to nd the correlation

childbearing and sexually transmitted disease.

between that discourse and the parents’ religion (Muslim

Washington, DC: National Campaign to Prevent

or Christian), education (academic or not) and degree

Teen and Unplanned Pregnancy, 2007.

of religiousness (secular or religious). We showed that

Karofsky PS, Zeng L, Korosok MR. Relationship

only half of the parents talk with their children about

between adolescent parental communication and

sex related issues and if they do talk about sex, it is

initiation of rst intercourse by adolescents. Journal of

mostly about religious values and ethics. In addition,

Adolescent Health, 2000;28,41-5.

most parents wanted to know everything about their

Moore NB, Davidson JK. Parents as rst information

children and their relationship with their partner,

sources: Do they make a di erence in daughters’ sexual

including who and where they meet and how intimate

attitudes and behavior? Journal of Sex Education and

are their encounters. Paradoxically, most of these same

erapy 1999;24(3),155-63.

parents think they are partially or more liberal than their

Beyth-Marom R, Fischho B. Adolescents’ decisions

parents (who gave them no sexual education).

about risks: A cognitive perspective. In Schulenberg T,

Although there are minor di erences between

Maggs J, Hurrelmann K, (Eds.), Health risks and

Christian and Muslims parents, we believe that the Arab

developmental

transition

during

adolescence,

community is the main factor in parents not being

Cambridge: Cambridge University Press 1997, pp.

liberal enough. Initiating conversations about sexual

110-135

issues may be di cult for parents in the Arab community

O’Sullivan LF, Meyer B, Heino FL, Watkins B.

Mother-daughter communication about sex among

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

urban African-American and Latino families. Journal

(Eds.), International encyclopedia of social and

of Adolescent Research 2001;16(3),269-92.

behavioral sciences

(14507-14513) Amsterdam:

United Nations Population Fund. e state of the

Elsvier, 2001.

world population: Making one billion count investing in

17.

Fox GL. e family’s in uence on adolescent sexual

adolescents’ health rights. New York: UNFPA, 2006.

behavior. Children Today, 1979;8,21-5, 36.

10.

Miller BC. Families matter: A research synthesis of

18.

Ro man D. Sex and sensibility: e thinking parent’s

family in uences on adolescent pregnancy. Washington,

guide to talking sense about sex. Cambridge,

DC: National Campaign to Prevent Teen Pregnancy,

Massachusetts: Perseus Publishing, 2000.

1998.

19.

Jaccard J, Dittus P. Parent-adolescent communication

11.

Israel Central Bureau of Statistics. Press Release -

about premarital pregnancy. Families in Society

Publication Statistical Abstract of Israel 2007 - No. 58,

1993;74,329-43.

10/09/2007.

http://www.peopleil.org/details.

20.

Musso S, Fanget D, Cherabi K. An Arab-Muslim

aspx?itemID=7398

view. Prospect 2002;32,207-15.

12.

Pope Paul VI. Gravissimum educations 3. e Vatican,

21.

Gerholm L. Overcoming temptation: On masculinity

1965.

and sexuality among Muslims in Stockholm. Global

13.

Muslim Women’s League. An Islamic perspective on

Networks 2003;3,401-16.

sexuality by Muslim Women’s League. http://www.

22.

Mernissi F. Virginity and patriarchy. Women’s Studies

mwlusa.org/topics/sexuality/sexuality_pos.html

International Forum 1982;5(2),183-91.

14.

Noibi D. An Islamic perspective, in:

omason R.

23.

Darwin LT. e Religion and Family Connection:

(Ed.), Religion, ethnicity and sex education: Exploring

Social Science Perspectives. Deseret book company, Salt

the issues. London: National Children’s Bureau 1993,

Lake City: Utah, 1988.

pp. 41-57.

24.

Amaro H, Navarro A, Conron K, Raj A, On C.

15.

Blendon R. Sex education in America: General public/

Cultural in uences on women’s sexual health. In

parent’s survey. Cambridge; Harvard University, 2004.

DiClemente RJ, Wingood GM,

(Eds.), Women’s

16.

Schneewind KA. Socialization and education:

sexual and reproductive health. New York: Plenum,

eoretical perspective, in: Smelser NJ, Baltes PB.

2002, pp. 71-92.

Joubran et al

ORIGINAL ARTICLES

EPIDEMIOLOGICAL ASPECTS OF GASTRIC CANCER IN ARAD

COUNTY

Răducan Ionu Daniel, Ciobanu Gheorghe

Department of Life Sciences, “Vasile Goldiş” Western University of Arad

Address for correspondence:

Răducan Ionu Daniel

Phone 0740159500

E-mail: dani_raducan@yahoo.com

Received: 04.08.2013

Accepted: 10.09.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 21-24

Abstract

e objective of the study is to identify the main

epidemiological aspects of gastric cancer in Arad County

Gastric neoplasm is one of the most common

between 2005 and 2011.

cancers of the digestive tract responsible for a still high

mortality. Although the prevalence, incidence and

Material and Methods

mortality of gastric cancer declined in the past 60 years

worldwide, according to data from Globocan, it is

In this study we followed the incidence of malignant

estimated that in Romania there are over 5,000 new

tumors of the stomach in Arad County between 2005

cases per year, and 4,000 deaths per year. Areas with

and

2011.

e statistical evaluation of patients

increased mortality are eastern Transylvania (Covasna,

diagnosed with gastric cancer during the studied period

Harghita), western Transylvania (Timiş, Arad, Bihor),

followed epidemiological factors such as gender, age or

Bucharest and Teleorman County.

area of origin, and the assessment of tumor process

Keywords: gastric cancer, epidemiology

extent according to the international TNM classi cation

(the

7th TNM staging of the International Union

Introduction to the subject and purposes

Against Cancer of gastric cancer) [3].

Study data were obtained from the Department of

Cancer is a worldwide major public health problem

Public Health Arad and represents the total number of

by the size of human, medical, economic and social

patients diagnosed with gastric cancer in Arad County

implications.

in the studied period. According to data obtained, the

According to research provided by the World Health

diagnosis was con rmed by radio-imaging and

Organization and

e Globocan Project, over

histological methods, and cases have been reported to

million people each year nd they are su ering from

the Public Health Department Arad.

cancer, and there are few who managed to beat the

disease. It is estimated that by 2030 the number of

Results

patients will double.

According to data provided by the World Health

Tables I, II and III summarize the main demographic

Organization and e Globocan Project, in Romania

data. During the studied period, 479 new cases of gastric

gastric cancer mortality ranks fourth after lung,

cancer were diagnosed. In

2005, the number of

colorectal and breast cancer [1,2].

diagnosed cases was 61; in 2006 - 78 cases; in 2007 -

Epidemiological Aspects of Gastric Cancer in Arad County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

79 cases; in 2008 - 81 cases; in 2009 - 48 cases; in 2010

- 87 cases, and in 2011 - 45 cases (Figure 1).

166 patients were diagnosed in the age group 61-70

years, and 128 patients in the 71-80 years age group.

Analysis of the distribution of cases of gastric cancer

by patients’ gender in the studied period showed that

males were predominate with 294 cases (61.378% of

cases) compared with 185 females cases (39% of cases),

the di erence being statistically signi cant as p=0.1424.

Concerning the distribution of cases diagnosed

with gastric cancer in Arad County, we noted a higher

Figure 1. e incidence of malignant tumors of the stomach

incidence of cases among patients in rural areas - 249

in Arad County between 2005 and 2011

(52% of cases) compared with urban

patients

230

(48% of cases)

(p=0.0252).

Depending on patients’ age and

area of origin regarding the

distribution of cases of gastric cancer,

we noted that the number of people

diagnosed with gastric cancer was

higher after the age of 60 (315 cases)

and, in the same age group, cases in

rural areas were 183 compared with

132 cases in urban areas. In the age

group 30-60 years, 164 patients were

diagnosed with gastric cancer, of

which 65 cases were from rural areas

Figure 2. International TNM Classi cation of cases diagnosed

and 98 from urban areas.

with gastric cancer in Arad County between 2005 and 2011

International

TNM

Classi cation (the 7th TNM staging

of the International Union Against

Table I. Statistical data on the epidemiology

Cancer (UICC) of gastric cancer) of

of gastric cancer in Arad County in urban areas

cases diagnosed with gastric cancer in

General Data

Urban

this period shows only

24 cases

Gen-

Total

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

Year

diagnosed in stage I,

154 cases

der

nr.

years

diagnosed in stage II,

176 cases

2005

diagnosed in stage III,

95 cases

diagnosed in stage IV, and for 30 cases

the stage could not be determined

2006

(Figure 2).

2007

Discussions

2008

e main problem observed in

Arad County from the statistical study

2009

performed is that gastric cancer is

diagnosed in an advanced stage. e

2010

prevalence of gastric cancer was higher

in males and in people from rural

2011

areas.

e highest incidence of gastric

cancer cases diagnosed in Arad County

Total

479

was seen in people over 60. Most cases

Răducan et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

diagnosed with gastric cancer in this

Table II. Statistical data on the epidemiology

period were discovered in stage III

of gastric cancer in Arad County in rural areas

(Assessment of tumor process extent

General Data

Rural

according to TNM staging).

Gen- Total

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

Year

Comparing the statistical data

der

nr.

years

obtained with those from the

literature, we noted that the most

2005

common age groups a ected are those

over 60, but in the analysis performed

2006

we observed that gastric cancer was

diagnosed in 164 cases under the age

of 60. e literature indicates a small

2007

number of cases diagnosed before the

age of

60 compared with cases

diagnosed in Arad County in this age

2008

group.

e di erence in incidence

between

urban

/ rural areas is

2009

insigni cant, but it is higher in

disadvantaged social categories and

especially in rural areas [2,3,4,5].

2010

Following the statistical study

performed, we noted higher gastric

2011

cancer prevalence in males

(61%)

than in women (39%). e highest

Total

479

incidence of gastric cancer was found

in people over 60 in both patients

from urban and rural areas. An

Table III. Statistical data on the assessment

increased incidence of the disease is

noted in rural areas (52%) compared

of the tumor process extent according to TNM staging

to urban areas (48%).

General Data

Stage

Worldwide,

gastric

cancer

Gen- Total

NOT

Year

III

represents approximately

930,000

der patients

DETERMINED

new cases and causes more than

700,000 deaths.

e average age at

2005

diagnosis is

71 in the U.S. and a

decade earlier in Japan [6].

2006

According to our data, this study

is the rst of its kind. Future research

should determine the causes of

2007

epidemiologic di erences in various

geographical areas.

2008

Acknowledgement: Vasile Goldiş

Western University of Arad. is work

was co nanced from the European

2009

Social

Fund through

Sectoral

Operational

Programme Human

Resources Development

2007-2013,

2010

contract no. POSDRU/107/1.5/S/77082

„PhD Scholarships Complex Training in

2011

Bio-Economy and Eco-Economy for

Food and Feed Safety and Security in

TOTAL

479

154

176

Anthropic Systems”.

Epidemiological Aspects of Gastric Cancer in Arad County

ORIGINAL ARTICLES

ENVIRONMENTAL INFLUENCES ON ADDICTIVE BEHAVIOR OF

THE PEOPLE IN CLUJ COUNTY

Kelemen Alexander, Podea Delia, Puşchi ă Maria

Faculty of Medicine, “Vasile Goldiş” Western University of Arad, România

Address for correspondence:

Alexander Kelemen

Spitalul Clinic Minicipal Cluj, Psihiatrie Cr. II

126 Decebal St., Cluj-Napoca, Romania

E-mail: Phd.alexander.kelemen@gmail.com

Received: 23.04.2013

Accepted: 20.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 25-28

Abstract

e drug was associated to religious rituals and this

conduit is found under the aspect of small customs in

Aim: e speci c objectives are de ned in matters

modern society (i.e. very few celebrations take place in

of data acquirements on issues like: consumers’

the absence of alcohol and tobacco).

prevalence of di erent psychoactive substances,

One of the factors in the emergence of formidable

identi cation of attitudes and knowledge among this

addictive behavior is the social pressure. It refers not

group in terms of drug-use, identify patterns of

only to family occasions, professional, social tolerance

consumption, identify risk and protective agents.

but to economic interests that are require for the selling

Materials and methods: e research method used

of drug [1]. erefore a lot of social preconceptions exist

was quantitative anamnestic psychological interview

regarding the addiction.

e drug reinforces, favors in

and the research instrument applied was a self-applied

some contexts social integration, plays a pledge role in

structured survey consisting of 40 questions regarding

adulthood and resonate with the individual’s own

the knowledge, attitudes, consumption practices of

di culties which is already su ering relational

vulnerable groups, as well as risk and protective factors

inhibition and uncertainty over their own values.

regarding tobacco, alcohol and illegal drugs.

Moreover self-restraint, surprising can lead to

Results: Drug addicts belong to diverse social

disregarding the individual, especially in settings where

layers, and some social groups seem to have a tendency

drug-abuse is a recurrent practice, even without the

towards addiction.

ere are statistically signi cant

existence of addictive risk [2,3].

correlations between addictive behavior throughout life

e epidemiological role of the socio-cultural

and the socio-demographic characteristics of the

factors is demonstrated by the di erent proportions of

subjects.

consumers integrated into social groups being either

Keywords: addiction, maladaptive behavior,

professional or a particular group of society. Addictive

anamnestic background

behavior is also found frequently in professions that

require harder, less quali ed work especially in

Introduction

professions that requiring contact with the public (e.g.

waiters, pigeons, and so on) [4]. A low educational level

Drug abuse is a phenomenon that can be found in

and poor living conditions seem also to be contributing

almost all studied societies from antiquity to nowadays.

factors in choosing to take drug.

Environmental Influences on Addictive Behavior of the People in Cluj County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Some addictive behaviors are easily recurring in

Data analysis

disadvantaged social classes than in the higher classes,

where there are hidden.

Data analysis was conducted using the SPSS

Sociological studies describe a high consumption

program and has aimed to establish the prevalence of

taken in relation to some cultural norms. In particular,

drug use by socio-demographic variables (i.e. classes,

excessive drug would preferentially occur in a context in

age, sex, education sapling, family environment,

which drug related rules exists and there are no

entourage), consumption models, the perception of the

prescriptive models [5,6]. So it happens in the so called

risk involved, so on. For each of this correlations were

anxious societies, nomadic societies, disorganized

calculated test of statistical signi cance.

communities in disadvantaged environments, especially

in some subcultures in the big cities where the

Results

consumption of alcohol, tobacco and other drugs are

more common [7].

General data

e research sample is build of 50 people from

Material and Method

which 32 (64%) male and 18 (36%) females. e age

distribution is as follows: 6 respondents under 18 years

e study is representative for population consisting

old, 36 subjects were maximum 30 years old and 8

of people with addictive problems in Cluj County.

subjects had over 30 years.

Database sampling was provided by ARAS Cluj and

Regarding the education 57.3% of respondents had

the Municipal Clinic Cluj Hospital - Department of

at least vocational courses, 27.9% of learners in a higher

Psychiatry.

e method was simple random sampling,

education establishment and 14.8% dropout known.

so any subject that is part of the covered category, have

From the environment of origin: 76% in the urban area,

equal opportunity to be part of the study, without any

20% have been living up to a lower age of majority in

discrimination criteria.

e group consisted of

the countryside and only 4% of respondents have rural

respondents, all the patients known to the psychiatric

origins (contact with the city being occasionally upbeat

center for methadone treatment.

social events and extracurricular activities).

e research method used was quantitative clinical

Heredo-collateral anamnestic data

interview and the applied research instrument was a

Most of those interviewed subjects were born and

structured questionnaire with 40 questions relating to

reared in the family of workers, with a satisfying

knowledge, attitudes, consumption practices of high-

educational level.

e distribution generated the

school students, as well as the risk and the protective

follow statistics: 8% of respondents said that parents

factors in consumption of tobacco, alcohol and illegal

followed school up to the 8 grade; 20.4% said that

drugs.

their parents have completed a vocational school;

e investigative techniques used for this study was

36,6% secondary education have about half of parents

the self-administered questionnaires. By conduct this

(53.2% of mothers and 43% of fathers); less than

research it was intended to ensure the con dentiality of

8.5% respectively 9.6% of subjects in the sample have

the interviewee’s anonymity.

parents with University studies; 14.2% do not know

e Form Design

- the structured interview

exactly the level of education of parents (either come

questionnaire was divided into strategic questions

from broken families or with parents who abandoned

covering all knowledge areas such as the views and

the family and in this case I can’t indicate the level of

attitudes towards consumption and consumer, the types

schooling).

of drugs covered by consumption, the age of onset for

Emotional ties in the family were described as only

drug use, consumers motivation, the availability of drugs

partially harmonic, the models of adaptation being built

on market and other risk and protective factors for drug

on constellations with prevalence in orality, the

use (self-esteem, involvement in school activities, leisure

relationship with the world and with the family drifted

mode, peer in uence in decision-making, authority and

between addiction and aggression and there wasn’t any

involvement of parents in children’s education, the

psychological development proposed to ascent.

ere

relationship with a group of friends).

were self-harming e ect behaviors and slow adaptation

e pretest interview was done on a signi cant

of self-image and the repetition automatism

number of respondents in Cluj Psychiatric Clinic

(theoretically there would be a traumatic event, never

patients with a diagnosis of chronic alcohol

integrated into psychic life). It could not establish a

consumption.

correlation in terms of socio-economic and social

Kelemen et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

environment of origin; instead it was observed a greater

fully aware of the e ects of drugs and the risk presented

frequency in those whose parents are consumers,

but still opted for occasional drug as a solution.

dependent on various psychotropic medications and in

Mental consciousness and the processing status

those that had broken families.

e locus of control

(Figure

2) assigned was

Drug-abuse occurrence

external to 84% of cases. Half (55%) of respondents

More than a third of the subjects reported mild

were motivated by curiosity consumption,

15% by

drug use (i.e. tobacco, alcohol, ethno botanical) at least

imitation, 8% had drug as an alternative to stress, while

once; over 60% of respondents wanted and repeated the

6% were intended to overcome a strong depressive

experience and more than one in ve subjects responded

state.

e rest of 16% designed the control locus to

positively to consumption in the last 30 days. From the

internal causes (in which 10% low self-trust and 6%

50 subjects researched, 32 were males and from those 29

shines related).

were diagnosed with drug-abuse other than tranquillizers

As regards to the events and personal history of

or sedatives. From the

18 female subjects,

14 were

childhood stand out that: an increased frequency of

diagnosed with benzodiazepines or tranquilizers.

treatment with psychotropic drugs in small childhood;

Generally man prefers marijuana or hashish, and women

early social placements; sub-standard school education;

tranquilizers or sedatives. Moreover, addiction prevails

house leaving

(i.e. family abandonment); sleep

within the male subjects.

distortions; nervous breakdowns; psycho-somatic

Regarding favorite locations and addiction

manifestations.

occurring possibilities, there statistically signi cant data

e association between the prevalence of drug

showing strong correlation between area of residence,

from respondents and how they relate to others, perceive

drug availability and the model used. Analysis of drug

themselves and make decisions is statistically signi cant.

access and a ord-ability for people in Cluj County

us, subjects who reported having used at least once in

indicates that: 33% from the interviewed subjects have

a lifetime drug, compared with those not consuming

absolutely no problem in acquiring the drugs, anytime

background experience di culties in asking for help

they want; 41% declared that it is di cult, but not

when they have problems and (63.6%) and believe that

impossible to acquire drugs; 6% acknowledged that it is

“the only way to deal with bullying is to let others

impossible to do so without the help of somebody; 20%

understand who’s boss”; have less con dence in

stated for the ‘I don’t know/I do not answer’ response

themselves, stating that “sometimes I think I am not

(Figure 1).

good for anything” (60.7%).

e motivation of drug abusers declared by the

investigated subjects is indicated mainly by curiosity

Discussions

(75%), supported by a strong desire to assert personal

a rmation and integration in a micro-groups. Curiosity

In the present study I started from a reality based on

is accompanied by a lack of accurate and complete

the assumption that addiction is the result of a triple

information on drugs and their e ects (75%). ere are

meeting between product, personality and the socio-

also cases (25%) were the respondents nevertheless were

cultural moment.

Figure 1. e accessibility and the availability

Figure 2. e drug abuser’s control locus

of drug acquiring for subjects from Cluj County

among Cluj county patients

Environmental Influences on Addictive Behavior of the People in Cluj County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

e products may be the subject of toxic-maniac

References

addiction in some societies use, but in other cultural

context they are used and socially accepted.

1. Mitrofan, I. Terapia toxicodependen ei - posibilită i şi

e drug is associated with the religious rites and

limite [ erapy drugs dependencies - possibilities and

this conduct can be encounter under the form of small

limitations], Ed. Sper, 2003.

rituals in the modern societies (e.g. fewer festivities take

2. Ades J, et al. Le classi cations de l’alcoolisme, Ed.

place in the absence of alcohol and tobacco).

Masson, 1997.

One of the factors in the emergence of formidable

3. Biro, MA, Prolegomene clinice [Clinical Prolegomena],

addictive behavior is the social pressure. It refers not

Editura Dacia, 2001.

only to family occasions, professional, social tolerance

4. Magura, S. e role of work în substance dependency

but to the economic interests that are required in the

treatment: a preliminary overview. Substance Use and

selling of the drug.

Misuse, 2003.

e drug strengthening in certain contexts the social

5. Planul de Ac iune pentru Implementarea Strategiei

inclusion initiatives, it plays an adult status inductee

Na ionale Antidrog

[Action Plan for the

process and resonate with the individual’s own di culties,

Implementation of the National Drug Strategy]

which already is su ering relational inhibition and

2005-2008.

uncertainty over their values. In addition, abstinence,

6. Strategia Europeană privind Drogurile

[European

surprisingly can lead to the marginalization of the

Strategy on Drugs] 2005-2012.

individual, especially in environments where consumption

7. Winnicott W, et al. Procesuss de Maturation chez

is a common practice, even without the risk of addiction.

l’Enfant, Ed. Payot, 1978.

Kelemen et al

GENERAL REVIEW

ORAL MANIFESTATIONS IN PATIENTS WITH RED BLOOD SERIES

PATHOLOGY AND COAGULATION DISORDERS. REVIEW OF

LITERATURE

Pop Diana-Ioana, ovaru Şerban

Department of Oral Medicine, Faculty of Dentistry, Univerity of Medicine and Farmacy „Carol Davila” Bucharest,

Romania

Address for correspondence:

Pop Diana-Ioana, MD

42 Marasesti St., Bl. 1, Ap 121, Sector 4, PO 040255, Bucharest

Tel: 0742377610

E-mail: popdianaioana@yahoo.com

Received: 08.07.2013

Accepted: 15.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 29-34

Abstract

whose diseases involve several medical specialties. Oral

pathology of hemopathies has long been neglected by

e present review describe the elementary lesions

dentists and patients were treated for their basic disease

observed in the oral cavity in cases of bleeding syndromes

in hematology clinics, intraoral manifestations of the

and disorders of blood erythroid series. It has been

disease not being considered a priority. It is absolutely

identi ed and described diseases of the red series

essential that your dentist should know the types of

(anaemiae, polyglobuliae) and coagulation disorders

bleeding disorders and oral manifestations that may

(involving both platelet and plasma coagulation factors)

occur in each of them. is way, such complications can

that can cause manifestationss in the mouth and brie y

be prevented and diseases can be treated early to prevent

described these events. Pale mucous, xerostomia,

any inconvenience. Dental procedures like extractions

atrophic glossitis, angular cheilitis, ulcers, gingival

and periodontal surgery are invasive procedures,

bleeding, petechiae, ecchymoses or swelling are common

commonly associated with posttreatment bleeding,

oral manifestationss, some of them being non-speci c

which stop by itself in most cases, if the patient does not

symptoms of coagulation disorders and disorders of

su er from bleeding disorders. A small but signi cant

blood erythroid series. Whether it occurs early, late

number of people presents clotting problems, for which,

during the disease or as an e ect of the treatment, oral

even minimally invasive interventions may lead to

manifestationss are non-pathognomonic and must be

increased risk of bleeding.

considered in their clinical and laboratory context.

Excessive bleeding is not only uncomfortable for

Patients’ dental treatment should be based on the basic

the patient, but can interfere with other medical

hematologic disease for each particular case.

procedures (eg suturing the wound) and can sometimes

Keywords: Hemorrhagic Disorders, Anemia, Oral

compromise the patient’s general health.

Manifestations

Lately, more and more people su er from congenital

or acquired blood disorders as a result of medications,

Introduction

diseases of other organs or alcohol

[1]. Dental

management of these patients should include an

During the past 10 years a growing attention has

accurate knowledge of these conditions by the dentist

been given to interdisciplinary therapies and patients

and his collaboration with the haematologist.

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Oral manifestations of hemopathies have been

Plummer-Vinson syndrome is also called Paterson-

understood by dentists and hematologists in di erent

Kelly syndrome. It is a complex syndrome caused by

ways, according to the evolution, diagnostic methods

chronic iron de ciency

[9]. It is characterized by

and therapeutic advances of the disease.

atrophic glossitis and occasionally keratotic lesions on

Diagnosis of oral manifestations in coagulation

the oral mucosa. Dysphagia and oropharyngeal mucosal

disorders and diseases of the red series is very important

atrophy may be associated [3,10].

for the dentist and the daily practice.

e dentist must

alassemia is a constitutional anemia involving

recognize elementary lesions that occur in the oral cavity

defects in the synthesis of α and β polypeptide chains of

of patients with haematological background; make the

hemoglobin. Depending on the globin chain which has

di erential diagnosis of these lesions to those that occur

the quantitatively synthesis defect, thalassemias are

in other diseases and syndromes at intraoral level;

divided into two main groups: α thalassemia and

develop a treatment plan that takes into account possible

βthalassemia [7]. Oro-facial appearance of patients with

complications that may be associated with bleeding

thalassemia is known as Cooley facies: bosselation of

disorders or anemia [1,2].

frontal and parietal bones, increase of the maxillary

For remote diagnosis of hemorrhagic syndrome it is

bone which causes abnormalities of tooth implantation,

useful to review and acknowledge the basic patterns of

sometimes having monstrous aspects and modi ed

di erent oral lesions in association with modi ed blood

occlusion

(open bite, overjet or other forms of

counts: bleedings in case of thrombopenia, pallor and

malocclusion) [11]. Oral mucosa is pale most of the

glossitis in case of anemia, gingival hyperplasia in

times [11,12]. In cases of α thalassemia, patients are

polyglobulia, Hunter glossitis in Biermer anemia, etc

asymptomatic, but may sometimes have mild anemia,

[3]. Studies in recent years do not contain an adequate

expressed at oral level by mucosal pallor [12,13].

approach of this subject, only in the past decade there is

Biermer pernicious anemia

(megaloblastic

an interdisciplinary interest among dental medicine and

anemia) it occurs when a de ciency of vitamin B12

hematology, results being only a few.

exists. Intraorally, the pathognomonic sign is Hunter

is review presenting the main diseases of the

glossitis, which is the progressive atrophy of the liform

erythroid series and major blood coagulation disorders,

and fungiform papillae [14,15]. ey make the dorsal

their intraoral manifestations and therapeutic features

tongue look shiny red and smooth [15]. Tongue atrophy

for the major types of dental procedure.

can be installed progressively and sometimes complicate

by cracks and/or ulcerative lesions or blisters which

Oral manifestations in blood red series

become painful and sensitive to food contact [2,15,16].

pathology

Depapillation of the entire surface of the tongue can be

distinguished from other types of glossitis [6]. Hunter

Hemopathies of the red series (erythrocytes) are

glossitis is an important sign in Biermer anemia, and

divided according to their increase or decrease in

can occur at any time during the disease [17]. If anemia

anemia, respectively erytremia

(polycythemia or

comes rst, this is suggestive for the diagnosis of Biermer

erytroblastosis).

anemia and permits early treatment [14,18].

Iron de ciency anemia is the most common type of

Aplastic Anemia is a disease characterized by

anemia [4]. In the oral eld, manifestations are frequently

pancytopenia due to the reduced amount of

seen in the pale mucous membranes, xerostomia, aphthae

hematopoietic tissue in the bone marrow. e severity

lesions, atrophic glossitis, purplish-red in ammation

of symptoms depends on the degree of cytopenia [19].

areas, with adjacent pale gums [5]. Atrophic glossitis

At mouth level, gums bleeding and petechiae are mostly

manifests through a depapillated and erythematous

observed. Mucosa is pale, dry and atrophic; dorsal

tongue [4], which can be taken by mistake as migratory

tongue is smooth, ne and painful; angular cheilitis may

glossitis (in this case depapillated and erythematous areas

be present

[20]; sometimes we can notice mucosal

are surrounded by a keratotic halo) [6]. In some cases of

ulceration, superinfection with Candida albicans or

iron de ciency anemia, tongue can have a slight increase

viral infection, the latter being due to immunosuppression

in sensitivity to acid, spicy foods, etc, patients accusing a

(neutropenia, lymphopenia) [8,20].

sensation of stinging. Iron de ciency anemia is often

Sicklemia is a chronic hemolytic anemia related to

associated with atrophic glossitis, angular cheilitis and

the sickling phenomenon of erythrocyte (red blood cells

commissural ulceration [2,7]. Angular cheilitis can get

lose their normal shape, which get the aspect of „sickle”)

suprainfected with Candida albicans and/or other germs

under low oxygen tension

[1]. In this version of

and mucous dehydration can occur [8].

hemoglobin, glutamic acid in position 6 of the normal

Pop et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

βchain is replaced by a valine molecule [21]. Sickle cell

a number of oral manifestations which include:

anemia is characterized by some oro-facial modi cations:

petechiae, hematoma of the tongue, [36] spontaneous

enamel hypomineralization and presence of diastema

gingival bleeding or prolonged gingival bleeding after

[22,23,24], decreased bone density at apical level [25],

surgical intervention

[37]. Minimal trauma such as

anesthesia or paresthesia of the mental nerve [26,27],

tooth brushing or chewing gum may cause prolonged

asymptomatic pulp necrosis

[28]. Mandibular

bleeding in time, even if the depth of the wound is not

osteomyelitis is a common complication observed in

signi cant [37].

patients with sickle cell disease, which is rarely

Vascular phase of hemostasis consists in a process

accompanied by other complications, facilitating

of local vasoconstriction which reduces vascular gap

diagnosis and treatment

[29]. Pain in the jaw can

size. If the vascular phase is altered (generally by an

precede inferior alveolar nerve neuropathy and

abnormality of the blood vessel wall), bleeding occurs

paresthesia of the lower lip. Gingival biopsy may reveal

more frequently at skin level, which expresses by

the presence of modi ed erythrocytes in the blood

petechiae, ecchymosis, or both. Vascular defect causing

vessels of the epithelium [30]. Saint Clair de Velasquez

the hemorrhage may be inherited or acquired [3,36].

reported in a study made on Venezuelan population that

Platelet phase comprises the following stages:

the most common intraoral manifestation in patients

adhesion, platelet aggregation and thrombocyte

with sickle anemia is pale mucosa and malocclusion in

secretion.

Abnormal bleeding associate with

these patients is often present and can be explained by

thrombocytopenia

(low platelets) or thrombasthenia

the changing perioral muscular balance [31].

(altered platelet function) and include: bleeding gums

Erythremia is a condition characterized by

and mouth, prolonged bleeding after surgical

increased red blood cell count (polyglobulia) and bone

intervention [38]. Glanzmann’s thrombasthenia is an

marrow hyperplasia. It is classi ed as polycythemia and

extremely rare abnormality that occurs intraorally by

erythroblastosis [3].

gingival bleeding, purpura and mucosal petechiae [39].

Polycythemia means increased hematocrit,

Clotting occurs through two separate pathways that

hemoglobin and total erythrocyte [32]. Intraorally, we

interact, the intrinsic and the extrinsic pathway.

can observe: gum congestion, oedematous, red-violet or

extrinsic pathway is activated by external trauma that

purple ulcerations, gingival bleeding, petechiae,

causes blood to escape from the vascular system.

ecchymosis, bleeding manifestations being accentuated

pathway is quicker than the intrinsic pathway. It involves

also by hyperviscosity syndromes [33,34].

factor VII. e intrinsic pathway is activated by trauma

Erythroblastosis is characterized by the appearance

inside the vascular system, and is activated by platelets,

of erythroblasts in the blood and can be observed after

exposed endothelium, chemicals, or collagen.

splenectomy, after acute hemorrhage and during any

pathway is slower than the extrinsic pathway, but more

signi cant hemolysis, especially in the hemolytic disease

important. It involves factors XII, XI, IX, VIII. Both

of the newborn. It expresses a reactive manifestation, a

pathways meet and nish the pathway of clot production

stimulation of erythropoiesis, triggered by the loss or

in what is known as the common pathway. e common

destruction of red blood cells. It can sometimes signify a

pathway involves factors I, II, V, and X [40].

primitive bone marrow involvement [7]. Erythroblastosis

Defects in coagulation stage can be conventionally

fetalis may be manifested in the teeth by deposition of

divided into two categories, rst patients with acquired

blood pigment in the enamel and dentin of developing

defects of certain factors (prothrombin, VII factor, IX

teeth giving them a green brown or blue color [35].

factor, X factor), which occur following the treatment

with anticoagulants, the de ciency of vitamin K and as

Oral manifestations of hemorrhagic

a result of liver disease (globin synthesis disorders).

syndromes

second categories, the patients with congenital defects

of one or more coagulation factors. In this group of

Under normal circumstances, hemostasis is carried

patients we can observe intraoral purple on the tongue

out in four stages which succeed in a perfect functional

and palate, intraoral hematoma, lips, tongue and oral

harmony: vascular phase, platelet phase, activation

mucosa ecchymosis, spontaneous or posttraumatic

phase of coagulation factors (the actual clotting) and

bleeding gums, prolonged bleeding after extraction.

physiological brinolysis phase. If there are defects in

Hemarthrosis and arthropathy can also occur (most

one or more of these phases, with the balance tilting

often in patients with hemophilia) in the

toward brinolysis, then phenomena of bleeding appear.

temporomandibular joint [35,36,37].

Coagulation disorders (acquired or inherited) may cause

Fibrinolysis phase - Gingival bleeding.

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Dental management of patients with

minimal if treatment stages are carried out with

bleeding disorders

observance and attention.

Choice of drug therapy. Many prescription drugs

e management of patients with coagulation

in dental practice interfere with hemostasis. In addition,

disorders

depends largely

on the disease

other drugs like non-steroid anti-in ammatory agents

ethiopathogenesis, its severity and the type of dental

may potentiate the e ect of oral anticoagulants by

intervention to be carried out. If the dental procedure is

a ecting the platelet function, increasing the risk of

minimally invasive and the haematological disorder is

bleeding [48]. Penicillin, Erythromycin and Miconazole

compensated, dental maneuvers can be performed

also potentiate the e ect of Coumadin [49]. e dentist

without an increased risk.

must consider the patient’s current medication and

If the patient has a severe blood disorder, he needs,

consult with his hematologist to prescribe these drugs.

as far as possible, to treat the basic haematological

In conclusions the oral manifestations in

disease and subsequently ensure a rigorous hemostasis

hemopathies may have di erent chracteristic features,

[41].

depending on the background of haematological

Control of pain. In patients with coagulopathy,

diseases and related complications.

truncal peripheral anesthesia is counteraindicated

Hematologists and dentists should focus their

because there is a very high risk of developing a

attention on oral lesions when dealing with patients

hematoma [42]. Plexus and intraligamentous anesthesia

su ering from hemopathies, this fact being useful for

are preferred in case the treatment can not be carried

early recognition and treatment of various oral diseases

out without anesthesia. If possible, it’s advisable to use

that arise due to haematologic diseases. e dentist must

anesthetic with vasoconstrictor. Patients who undergo

be very familiar with the types of hemopathies and their

intensive treatment in hematology clinics must be fully

oral manifestations and be prepared to face an

anesthetized, and the intervention will be made

intraoperative bleeding, to achieve e cient haemostasis

intraoperatively.

and correct postintervention treatment and the patients’

Oral Surgery. Surgical procedures involve a high

dental treatment should be based on the basic

risk of bleeding, and the additional measures required to

hematologic disease for each particular case.

achieve hemostasis that must be used are: wound suture,

using a local hemostatic, pressure to the wound level,

using local thrombin, topical brin glue

[43] or

Bibliography

vasoconstrictor can be used individually or together

[44,45,46]. Treatment should be delayed until the

1. Schlosser BJ, Pirigyi M, Mirowski GW. Oral

patient has normal blood levels, and the haematologist

manifestations of hematologic and nutritional diseases.

gives its consent on the intervention [46]. If the basic

Otolaryngol Clin North Am 2011;44(1):183-203.

haematological condition persists, a preinterventional

2. Long RG, Hlousek L, Doyle JL. Oral manifestations of

balancing can be achieved using substitution treatment

systemic diseases. Mt Sinai J Med 1998;65(5-6):309-15.

with platelet concentrate, fresh plasma, concentrations

3. Adeyemo TA, Adeyemo WL, Adediran A, Akinbami

of coagulation factors [45].

AJ, Akanmu AS. Orofacial manifestations of

Periodontal Procedures. Periodontal health is of

hematological disorders: anemia and hemostatic

critical importance in patients with coagulation

disorders. Indian J Dent Res 2011;22(3):454-61.

disorders, to which gingival hyperemia and gums

4. McFarlane DB, Pinkerton PH, Dagg JH, Goldberg

bleeding may occur. Periodontitis can cause tooth

A. Incidence of iron de ciency, with and without

mobility and may require the need for extractions,

anaemia, in women in general practice. Br J Haematol

di cult to achieve in these patients [47].

1967;13(5):790-6.

Endodontic and restorative treatment. Restorative

5. Brunner C, Wuillemin WA. Iron de ciency and iron

procedures do not imply bleeding in patients with

de ciency anemia -symptoms and therapy. er Umsch

coagulopathies. However, we should take care not to

2010;67(5):219-23.

harm the gums by di erent procedures: application for

6. Şerban ovaru. Oral Medicine and Pathology. 2nd ed.

rubber dam clamp, subgingival grinding etc. Endodontic

Ed. Quintessence. Bucharest, 2012.

treatment is preferable to extraction in these patients

7. Delia Popescu Mut. Clinical Hematology. Ed.

whenever possible [37].

Medicală, Bucharest, 2001.

Prosthetic treatment.

is treatment should not

8. Zegarelli DJ. Fungal infections of the oral cavity.

represent an increased risk of bleeding, trauma being

Otolaryngol Clin North Am 1993;26(6):1069-89.

Pop et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

Ho man RM, Ja e PE. Plummer-Vinson syndrome. A

24.

Taylor LB, Nowak AJ, Giller RH, Casamassimo PS.

case report and literature review. Arch Intern Med

Sickle cell anemia: a review of the dental concerns and a

1995;155(18):2008-11.

retrospective study of dental and bony changes. Spec

10.

Demirci F, Savaş MC, Kepkep N, et al. Plummer-

Care Dentist 1995;15(1):38-42.

Vinson syndrome and dilation therapy: a report of two

25.

Brown DL, Sebes JI. Sickle cell gnathopathy: radiologic

cases. Turk J Gastroenterol 2005;16(4):224-7.

assessment. Oral Surg Oral Med Oral Pathol

11.

Cannell H. e development of oral and facial signs in

1986;61(6):653-6.

beta-thalassaemia major. Br Dent J 1988;164(2):50-1

26.

Friedlander AH, Genser L, Swerdlo M. Mental nerve

12.

Weatherall JD, Clegg JB. e thalassaemia syndromes.

neuropathy: a complication of sickle-cell crisis. Oral

3rd ed, Oxford: Blackwell Scienti c, 1981: pp. 132-

Surg Oral Med Oral Pathol 1980;49(1):15-7.

74.

27.

Gregory G, Olujohungbe A. Mandibular nerve

13.

Van Dis ML, Langlais RP. e thalassemias: oral

neuropathy in sickle cell disease. Local factors. Oral Surg

manifestations and complications. Oral Surg Oral Med

Oral Med Oral Pathol 1994;77(1):66-9.

Oral Pathol 1986;62(2):229-33.

28.

Andrews CH, England MC Jr, Kemp WB. Sickle cell

14.

Graells J, Ojeda RM, Muniesa C, Gonzalez J,

anemia: an etiological factor in pulpal necrosis. J Endod

Saavedra J. Glossitis with linear lesions: an early sign of

1983;9(6):249-52.

vitamin B12 de ciency. J Am Acad Dermatol

29.

Michaelson J, Bhola M. Oral lesions of sickle cell

2009;60(3):498-500.

anemia: case report and review of the literature. J Mich

15.

Field EA, Speechley JA, Rugman FR, Varga E,

Dent Assoc 2004;86(9):32-5.

Tyldesley WR. Oral signs and symptoms in patients

30.

Mendes PH, Fonseca NG, Martelli DR, Bonan PR,

with undiagnosed vitamin B12 de ciency. J Oral Pathol

de Almeida LK, de Melo LA, Martelli H Jr. Orofacial

Med 1995;24(10):468-70.

manifestations in patients with sickle cell anemia.

16.

Greenberg MS. Clinical and histologic changes of the

Quintessence Int 2011;42(8):701-9.

oral mucosa in pernicious anemia. Oral Surg Oral Med

31.

Saint Clair de Velasquez Y, Rivera H. Sickle cell

Oral Pathol 1981;52(1):38-42.

anemia oral manifestations in a Venezuelan population.

17.

Pontes HA, Neto NC, Ferreira KB, Fonseca FP,

Acta Odontol Latinoam 1997;10(2):101-10.

Vallinoto GM, Pontes FS, Pinto Ddos S Jr. Oral

32.

Lengfelder E. Diagnosis and therapy of polycythemia

manifestations of vitamin B12 de ciency: a case report. J

Vera in the era of JAK2. Dtsch Med Wochenschr

Can Dent Assoc 2009;75(7):533-7.

2013;138(7):331-6.

18.

Lu SY, Wu HC. Initial diagnosis of anemia from sore

33.

Carlson ER, Chewning LC. Polycythemia Vera in an

mouth and improved classi cation of anemias by MCV

oral surgical patient. A case report. Oral Surg Oral Med

and RDW in 30 patients. Oral Surg Oral Med Oral

Oral Pathol 1989;67(6):673-5.

Pathol Oral Radiol Endod 2004;98(6):679-85.

34.

Cao M, Olsen RJ, Zu Y. Polycythemia vera: new

19.

Brennan MT, Sankar V, Baccaglini L, et al. Oral

clinicopathologic perspectives. Arch Pathol Lab Med

manifestations in patients with aplastic anemia. Oral

2006;130(8):1126-32.

Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

35.

Sambandan T. Review on Oral Manifestations of Blood

2001;92(5):503-8.

Diseases. JIADS 2010;1:41-3.

20.

Sepúlveda E, Brethauer U, Rojas J, Le Fort P. Oral

36.

Malfait F, De Paepe A. Bleeding in the heritable

manifestations of aplastic anemia in children. J Am

connective tissue disorders: mechanisms, diagnosis and

Dent Assoc 2006;137(4):474-8.

treatment. Blood Rev 2009;23(5):191-7.

21.

Embury SH, Matsui NM, Ramanujam S, Mayadas

37.

Gupta A, Epstein JB, Cabay RJ. Bleeding disorders of

TN, Noguchi CT, Diwan BA, Mohandas N, Cheung

importance in dental care and related patient

AT. e contribution of endothelial cell P-selectin to the

management. J Can Dent Assoc 2007;73(1):77-83.

microvascular ow of mouse sickle erythrocytes in vivo.

38.

Girolami A, Luzzatto G, Varvarikis C, Pellati D, Sartori

Blood 2004;104(10):3378-85.

R, Girolami B. Main clinical manifestations of a bleeding

22.

Kelleher M, Bishop K, Briggs P. Oral complications

diathesis: an often disregarded aspect of medical and surgical

associated with sickle cell anemia: a review and case

history taking. Haemophilia 2005;11(3):193-202.

report. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol

39.

Toygar HU, Guzeldemir E. Excessive gingival bleeding

Endod 1996;82(2):225-8.

in two patients with Glanzmann thrombasthenia. J

23.

Okafor LA, Nonnoo DC, Ojehanon PI, Aikhionbare

Periodontol 2007;78(6):1154-8.

O. Oral and dental complications of sickle cell disease in

40.

Kasper DL, Fauci AS, Longo DL, Braunwald E,

Nigerians. Angiology 1986;37(9):672-5.

Hauser SL, Jameson JL. Harrison’s Principles of

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Internal Medicine.

14th ed. Bucharest, Ed. Teora,

patients with bleeding disorders. Oral Surg Oral Med

2002, pp 372-9

Oral Pathol Oral Radiol Endod 2002;93(3):247-50.

41. Gómez-Moreno G, Cutando-Soriano A, Arana C,

46. Rayen R, Hariharan VS, Elavazhagan N, Kamalendran

Scully C. Hereditary blood coagulation disorders:

N, Varadarajan R. Dental management of hemophiliac

management and dental treatment. J Dent Res

child under general anesthesia. J Indian Soc Pedod Prev

2005;84(11):978-85.

Dent 2011 ;29(1):74-9.

42. Behrman, R. E. et al. Nelson Textbook of Pediatrics.

47. Agnihotri R, Bhat KM, Bhat GS, Pandurang P. Periodontal

17th ed. China: Saunders, 2004.

management of a patient with severe aplastic anemia: a case

43. Chabbat J, Tellier M, Porte P, Steinbuch M. Properties

report. Spec Care Dentist 2009;29(3):141-4.

of a new brin glue stable in liquid state.

romb Res

48. Brennan MT, Wynn RL, Miller CS. Aspirin and

1994;76(6):525-33.

bleeding in dentistry: an update and recommendations.

44. Adornato MC, Penna KJ. Hemostatic technique. Using

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

a splint in oral bleeding. N Y State Dent J

2007;04(3):316-23.

2001;67(6):24-5.

49. Terezhalmy GT, Lichtin AE. Antithrombotic,

45. Piot B, Sigaud-Fiks M, Huet P, Fressinaud E, Trossaërt

anticoagulant, and thrombolytic agents. Dent Clin

M, Mercier J. Management of dental extractions in

North Am 1996;40(3):649-64.

Pop et al

GENERAL REVIEW

INTERMITTENT ANDROGEN DEPRIVATION IN TREATMENT OF

PROSTATE CANCER. REVIEW OF LITERATURE

Mureşanu Horia, Ioiart Ioan

Department of Urology, Vest University “Vasile Goldiş”, Arad, Romania

Address for correspondence:

Mureşanu Horia

Spitalul Clinic Jude ean de Urgen ă Arad

E-mail: hmuresanu@gmail.com

Received: 29.07.2013

Accepted: 17.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 35-38

Abstract

a cancer survival bene t from re-exposure to endogenous

androgens.

Guidelines accept now intermittent androgen

Keywords: Intermittent androgen deprivation,

deprivation (IAD) in the treatment of prostate cancer in

quality of life, side e ects, prostate cancer survival

various clinical settings. Improvement of quality of life

(QoL) by reducing the side e ects during the o

1978, the concept of intermittent androgen

treatment phase was demonstrated in phase II trials.

deprivation (IAD) was rst suggested by Dr. Willett

Phase II/ III trials helped to clarify the description of

Withmore at Memorial Sloan Kettering Cancer Center

the ideal candidate for IAD

(low tumor burden,

(MSKCC), who gave this treatment to a patient, a

profound PSA response after initiation), but did not

competitive tennis player.

e patient was treated with

demonstrate equivalence/superiority in terms of

diethylstilbestrol

(DES) for prostate cancer (PCa) with

progression to castrate resistance and survival.

bone metastases and he become asymptomatic. His ability

IAD has four bene ts: improved quality of life,

to play competitive tennis was impaired by the hormonal

reduced incidence of side-e ects, decreased cost and the

therapy. Dr. Withmore discontinued the drug, and

potential for an improved duration of the androgen-

during the o -treatment intervals the patient’s tennis

dependent disease. All the evidence to date suggests that

improved dramatically. Once the bone metastases became

there is no decrease in prostate cancer (PCa) survival with

symptomatic again, therapy was resumed and the patient’s

IAD. e duration of the o

-treatment interval can be

symptoms resolved.

prolonged with the use of

5α-reductase inhibitors

After this experience at MSKCC a study with 20

(5α-RIs). Many questions remain still to be answered.

patients with advanced prostate cancer disease was

ese include the optimal induction duration of

conducted. Patients were treated in a similar fashion [1].

androgen deprivation therapy

(ADT), the optimal

e study was conducted in the pre- PSA and pre LHRH

trigger for re-treatment, the importance of complete

agonist era. Once the patients developed symptomatic

androgen blockade (CAB) versus monotherapy during

clinical progression, the treatment with DES was restored.

the induction period, the impact of 5α-RIs used in the

e disease progressed after a median period of 8 months.

o -treatment interval on the duration of androgen

Sexual activity was restored during the o

-treatment

dependence, and the issue of whether some patients derive

interval in 9 of 10 patients who were impotent during the

Intermittent Androgen Deprivation in Treatment of Prostate Cancer. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

treatment. All patients had a rapid clinical response when

and a prostate-speci c antigen (PSA) level of 5 ng/ml or

treatment was restored.

higher received a luteinizing hormone-releasing hormone

In the early 70s, Bruchovsky described the prostate

analogue and an antiandrogen agent for 7 months. We

cell death after removing androgens from the prostate.

then randomly assigned patients in whom the PSA level

is active process termed autophagic lysis is known now

fell to 4 ng/ml or lower to continuous or intermittent

as apoptosis.

en in the 90`s he hypothesized that re-

androgen deprivation, with patients grouped according

exposure of PCa stem cells to androgen would re-induce

to prior or no prior hormonal therapy, performance

the androgen-dependent phenotype [2,3].

status, and extent of disease (minimal or extensive). e

An in vivo assay for stem cells was developed and with

co-primary objectives were to assess whether intermittent

this it was shown that the replacement of one-third or

therapy was non-inferior to continuous therapy with

more of the total stem cell compartment of the tumor by

respect to survival, with a one-sided test with an upper

androgen-independent stem cells represented a su cient

boundary of the hazard ratio of

1.20, and whether

condition for the establishment of castration resistance. In

quality of life di ered between the groups 3 months after

an attempt to avert or delay the progression to the

randomization [10,11].

androgen-independent state, they hypothesized that if

Hussain et al.

[10,11] enrolled a total of

3040

malignant cells which survived the androgen withdrawal

patients, of whom 1535 were included in the analysis:

are forced into a normal pathway of di erentiation by

765 randomly assigned to continuous androgen

androgen replacement, and then apoptotic potential

deprivation and 770 assigned to intermittent androgen

might be restored, thus setting the stage for another

deprivation. e median follow-up period was 9.8 years.

response to androgen withdrawal.

is theory was

Median survival was 5.8 years in the continuous-therapy

con rmed when apoptosis was induced multiple times in

group and 5.1 years in the intermittent-therapy group

the Shionogi tumor model by repeated cycles of androgen

(hazard ratio for death with intermittent therapy, 1.10;

withdrawal and replacement [4,5]. e same treatment

90% con dence interval, 0.99 to 1.23). Intermittent

protocol was applied to clinical prostate cancer a ording

therapy was associated with better erectile function and

an entirely new method of treating this disease which was

mental health (P<0.001 and P=0.003, respectively) at

termed intermittent androgen suppression [2-4].

month 3 but not thereafter. ere were no signi cant

e concept of allowing endogenous androgen levels

di erences between the groups in the number of

to recover and might prolong the duration of androgen

treatment-related high-grade adverse events.

dependence led to a substantial pre-clinical and clinical

e observations of various authors in the literature

research for intermittent ADT (IAD) [2-7].

can be summarized as follows: in the o

-treatment

IAD o ers a quadruple bene t: improved quality of

interval QoL returned to baseline levels [9,10,12,13],

life

(QoL) in the o -treatment interval decreased

PSA nadirs were at 95% of baseline levels, the rst o

cardiovascular- and osteoporosis-related morbidity, the

treatment interval in patients whose baseline PSA level

potential for a favorable impact on long-term disease

was <10, 10-20, and >20 ng/ml was 91, 65, and 39 weeks

control, and decreased costs. Few therapeutic modals can

respectively PSA nadir and baseline PSA level were

claim much bene t [7,8]! e key question is however,

powerful predictors for the duration of o

-treatment

whether this approach o ers equivalent (or prolonged)

intervals [14,15,16]. e duration of the o

-treatment

PCa-speci c and overall survival when compared with

interval shortened with each cycle.

is reduction in

continuous ADT.

the duration of the o

-treatment interval re ects the

e largest phase II study was in Canada on 110

gradual progression to androgen independence. By cycle

patients with biochemical failure after de nitive radiation

4, the median o

-treatment interval was 23-29 weeks,

therapy (RT). e results of this study were reported in

regardless of baseline PSA level. Testosterone level

three separate papers, including overall results [7], QoL,

recovered in most patients to >7.5 nmol/L in 75%, 50%,

morbidity results

[9], and biochemical results

[8].

40%, and 30% of men in cycles 1 through 4. is

Patients were treated for 9 months with LHRH agonist

recovery diminished with each cycle. During ADT the

therapy and cyproterone acetate (CPA), and re-treated

hemoglobin level dropped to an average of 11 g/L, and

when the PSA level reached 10 ng/mL.

recovered to baseline levels in the o

-treatment interval.

M. Hussain et al. reported in 2013 the results on

Time to androgen-independent progression was

intermittent versus continuous androgen deprivation in

predicted by baseline PSA level, PSA nadir on treatment, and

PCa [10].

duration of the o -treatment interval [8-11].

Men with newly diagnosed, metastatic, hormone-

ADT using LHRH agonist or antagonist has

sensitive prostate cancer, a performance status of 0 to 2,

advantages like reversibility, lack of tromboembolic e ects,

Mureşanu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

and absence of gynaecomastia. But androgen deprivation

What patient can be treated with

syndrome with hot ushes, loss of libido and erectile

intermittent androgen deprivation

dysfunction, decrease in energy, loss of bone mineral

therapy and how to use it?

density

(BMD) [17], loss of muscle mass, cognitive

impairment and the metabolic syndrome (MetS) develop

Patients with indication of ADT are candidates for

[13]. MetS is associated with more cardio-vascular side

IAD. Caution should be used in the following situations:

e ects and decreased survival.Osteoporosis is common in

a. Patients with bone metastases except if they have

men, and age related bone loss, alcohol abuse,

an excellent nadir PSA after induction therapy because

hypogonadism associated with prolonged ADT treatment

they have a relatively limited life expectancy as well as a

increase the risk for hip fracture. Fracture risk should be

reduced average o

-treatment interval [11,20,21].

assessed using the FRAX tool [18].

b. Patients with a very long time to PSA failure (>3

IAD trials are conducted in a di erent population

years) and PSA doubling time > 1 year have a long-term

from continuous ADT trials. IAD use conditional

PCa survival

(90-97% at 10 years).

ese patients

recruitment. Patients are treated for 3-9 months and

should be managed with delayed ADT; IAD could be

only responders are randomized.

considered at these points.

e EORTC 30902 trial

e rapid onset of e ect of GNRH antagonists,

suggests that the delayed therapy at a PSA trigger of >20

compared with GNRH agonists, may make them

ng/ml for men aged, 70 years and >50 ng/ml for men

attractive for an intermittent treatment strategy.

>70 years o ers an equivalent outcome to earlier

intervention [22,23].

Androgen deprivation therapy and the

c. Patients should be considered for IAD when

metabolic syndrome

their PSA is in the range of 10 ng/ml after PSA failure

with local therapy and intermediate risk based on PSA

A study reported by Keating et al. [19] showed that

kinetics and/or grade.

LH RH agonist therapy was associated with a higher risk of

d. Patients with nodal metastases, early ADT

diabetes, coronary heart disease, myocardial infarction

improves survival compared to delayed therapy. IAD is

and sudden cardiac death.

an appealing concept in these patients [4,24].

LHRH agonists have been associated with an

increased fasting plasma insulin level, early in the course

Conclusion

of the treatment.

Characteristics of ADT induced MetS are: the

IAD provides improved QoL, reduced incidence of

abdominal fat is mostly subcutaneous and not visceral;

side e ects, decreased cost, and has the potential for an

patients’ body weight and fat body mass increased by

improved duration of the androgen-dependent disease.

2.4% and

4% high-density lipoprotein

(HDL)

To date, all the evidence suggest that there is no decrease in

cholesterol is maintained and not reduced [19].

PCa survival with IAD.

The e ect of intermittent androgen

deprivation therapy on side e ects and

Bibliography

quality of life

1. Klotz LH, Herr HW, Morse MJ, Whitmore WF Jr.

Improvements in QoL are based on the recovery of

Intermittent endocrine therapy for advanced prostate

testosterone during the o

-treatment interval.

cancer. Cancer 1986; 58(11):2546-50.

Bruchovsky et al. [7,9] shown that the incidence of side

2. Bruchovsky N, Rennie PS, Coldman AJ, Goldenberg

e ects was higher when patients were on treatment.

SL, To M, Lawson D. E ects of androgen withdrawal

Fatigue, dyspnea, and hematuria were the most common

on the stem cell composition of the Shionogi carcinoma.

symptoms recorded

(50.5%,

24.8% and

17,

4%).

Cancer Res 1990; 50(8):2275-82.

Myocardial infarction (7.3%), cerebrovascular accident

3. Bruchovsky N, Craven S. Prostatic involution: E ect

(6.4%) and deep vein thrombosis (5.5%) were relatively

on androgen receptors and intracellular androgen

frequent. Qol improved during the o

-treatment

transport. Biochem Biophys Res Comm

1975;

interval, as indicated by a return towards baseline levels

62(4):837-43.

in the scales depicting physical and work functions, hot

4. Akakura K, Bruchovsky N, Coldenberg SL, Rennie

ushes, impotence, sexual performance, urgency and

PS, Buckley AR, Sullivan LD. E ects of intermittent

nicturia.

androgen suppression on androgen-dependent tumors.

Intermittent Androgen Deprivation in Treatment of Prostate Cancer. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Apoptosis and serum prostate-speci c antigen. Cancer

14.

Goldenberg SL, Bruchovsky N, Gleave ME, Sullivan

1993; 71(9):2782-90.

LD, Akakura K. Intermittent androgen suppression in

Gleave ME, Hsieh JT, Wu HC, von Eschenbach AC,

the treatment of prostate cancer: a preliminary report.

Chung LW. Serum prostate speci c antigen levels in

Urology. 1995; 45(5):839-44; discussion 844-5.

mice bearing human prostate LNCaP tumors are

15.

Oliver RT, Williams G, Paris AM, Blandy JP.

determined by tumor volume and endocrine and growth

Intermittent androgen deprivation after PSA- complete

factors. Cancer Res 1992; 52(6):1598-605.

response as a strategy to reduce induction of hormone-

Mottet N, Lucas C, Sene E, Avances C, Maubach L,

resistant prostate cancer. Urology 1997; 49(1):79-82.

Wol JM. Intermittent androgen castration: a biological

16.

De la Taille A, Zerbib M, Conquy S, et al. Intermittent

reality during intermittent treatment in metastatic

androgen suppression in patients with prostate cancer.

prostate cancer? Urol Int 2005; 75(3):204-8.

BJU Int 2003; 91(1):18-22.

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, Phillips N,

17.

Higano C, Shields A, Wood N, Brown J, Tangen C.

Abersbach J, Goldenberg SL. Quality of life, morbidity,

Bone mineral density in patients with prostate cancer

and mortality results of a prospective phase II study of

without bone metastases treated with intermittent

intermittent androgen suppression for men with evidence

androgen suppression. Urology 2004; 64(6):1182-6.

of prostate-speci c antigen relapse after radiation therapy

18.

http://www.shef.ac.uk/FRAX.

for locally advanced prostate cancer. Clin Genitourin

19.

Keating NL, O’Malley AJ, Smith MR. Diabetes and

Cancer. 2008; 6(1):46-52.

cardiovascular disease during androgen deprivation

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, Goldenberg SL.

therapy for prostate cancer. J Clin Oncol

2006;

Locally advanced prostate cancer-biochemical results

24(27):4448-56.

from a prospective phase II study of intermittent

20.

Sato N, Akakura K, Isaka S, e tal. Intermittent

androgen suppression for men with evidence of prostate

androgen suppression for locally advanced and metastatic

speci c antigen recurrence after radiotherapy. Cancer

prostate cancer: preliminary report of a prospective

2007;109(5):858-67.

multicenter study. Urology 2004; 64(2):341-5.

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, et al. Final results of

21.

Calais Da Silva F.Goncalbes F, Santos A, et al. Phase 3

the Canadian prospective phase II trial of intermittent

study of intermittent monotherapy versus combined

androgen suppression for men in biochemical recurrence

androgen deprivation. J Urol 2006; 175(4):315 (abs.

after radiotherapy for locally ad-vanced prostate cancer:

974).

clinical parameters. Cancer 2006; 107 (2):389-95.

22.

Albrecht W, Collette L, Fava C, et al. Intermittent

10.

Hussain M, Tangen CM, Berry DL et al. Intermittent

maximal androgen blockade in patients with metastatic

versus Con-tinuous Androgen Deprivation in Prostate

prostate cancer: an EORTC feasibility study. Eur Urol

Cancer. N Engl J Med 2013; 368 (14):1314-25.

2003; 44(5):505-11.

11.

Hussain M, Tangen CM, Higano C, et al. Absolute

23.

Studer UE, Whelan P, Albrecht W, et al. Immediate or

prostate-speci c antigen value after androgen deprivation

deferred androgen deprivation for patients with prostate

is a strong independent predictor of survival in new

cancer not suitable for local treatment with curative

metastatic prostate cancer: data from Southwest

intent: European Organization for Research and

Oncology Group Trial 9346 (INT-0162). J Clin Oncol

Treatment of Cancer (EORTC) Trial 30891. J Clin

2006; 24(24):3984-90.

Oncol 2006; 24(12):1868-76.

12.

Higano CS, Ellis W, Russell K, Lange PH. Intermittent

24.

Messing EM, Manola J, Yao J et al. Immediate versus

androgen suppression with leuprolide and utamide for

deferred androgen deprivation treatment in patients

prostate cancer: a pilot study. Urology 1996; 48(5):800-4.

with node-positive prostate cancer after radical

13.

Tunn U. Can intermittent hormone therapy ful ll its

prostatectomy and pelvic lymphadenectomy. Lancet

promise? Eur Urol Suppl 2008; 7:752-7.

Oncol 2006; 7(6):472-9.

Mureşanu et al

GENERAL REVIEW

TREATMENT APPROACH OF ORAL LEUKOPLAKIA. REVIEW OF

LITERATURE

Părlătescu Ioanina¹, ovaru Şerban¹, Mihai Lelia²

¹Oral Medicine Department, Faculty of Dentistry, University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, ²Oral

Medicine Department, University of Medicine “Titu Maiorescu”, Bucharest

Address for correspondence:

Dr. Ioanina Părlătescu

Faculty of Dentistry, 4-6 Eforiei St., Bucharest

E-mail: ioaninap@yahoo.com

Received: 08.07.2013

Accepted: 10.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 39-43

Abstract

pathologically as any other disease and is not associated

with any physical or chemical causative agent except use

Leukoplakia is the most frequent oral potentially

of tobacco [2]. Leukoplakia is a clinical term and has no

malignant disorder. Its diagnosis is established on

speci c histology. Pathological examination of

clinical and histological basis.

e main aim of oral

leukoplakia can show hyperkeratosis, atrophy, acanthosis

leukoplakia management is to avoid malignant

and di erent degrees of epithelial dysplasia. In evolution

transformation. In order to achieve this aim there are

leukoplakia demonstrates no pattern but it has a

several treatment options. ese vary from total surgical

tendency to malignant transformation. It is important

removal of the lesion to “a wait and see attitude”. ere

that the epithelial dysplasia has no speci c clinical

is no consensus of which is the best. e decision is up

appearance; it can be present in any apparently benign

to the specialist and it is adapted to every patient

clinical white lesion.

ere are two major clinical forms

according to the clinical appearance and histological

of leukoplakia: homogenous and non-homogeneous.

features.

e homogenous type has a at, thin and smooth

Keywords: leukoplakia, dysplasia, treatment

surface (Figure 1).

e non-homogenous form can be speckled (white

Introduction

and red areas but predominantly white), verrucous

(elevated, creased surface) (Figure 2) or nodular (small

Oral leukoplakia is de ned as a white patch of more

white nodules on the surface).

than 5 mm² which doesn’t rub o and has an unknown

Oral leukoplakia can be a single lesion or it a ects

etiology or is tobacco induced. e WHO Collaborating

many locations thus being multifocal (Figure 3) - which

Centre for Oral Precancerous Lesions in 1978 de ned

is not considered a good sign.

oral leukoplakia as white patches which carry a risk of

Proliferative verrucous leukoplakia is a long term

malignant transformation [1]. Later on in 2007, an

progressive form which initially is homogenous, then

Oral Medicine Working Group designed to re ect the

slowly grows and spread [3]. Lately it involves multiple

advances in understanding of the biology of oral

mucosal areas with con uent, exophytic and proliferative

precancer, leukoplakia was de ned as a white patch or

features.

is kind of leukoplakia is reluctant to any

plaque that cannot be characterized clinically or

treatment, it has a high recurrence rate and occasionally

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Dysplastic oral leukoplakia has a 5 times higher risk of

malignancy than non-dysplastic [5]. e patients with

histologically con rmed leukoplakia are reported to

have no malignant transformation in 86.6% after 3

years of follow-up and 82.0% after 5 years [2]. For a

period of 5 years follow-up dysplastic lesions had a

incidence of malignant transformation of

41% and

non-dysplastic lesions 9.5% [2].

Regardless of the advances in molecular biology,

nowadays there are no reliable markers to predict the

Figure 1. Homogenous leukoplakia of the

malignant transformation of oral leukoplakia [6].

retrocomisural mucosa in a hard smoker patient

markers Ki-67 (Mib-1) and p53, are considered to be

predictors for malignant transformation, but they are

not generally adopted in clinical practice

[6]. e

treatment options for oral leukoplakia are surgical and

non-surgical but there is no consensus of which is the

best.

e decision is adapted to every patient according

to the clinical appearance (size, location) and histological

features.

Surgical treatment

A consensus considered that surgery is the rst

Figure 2. Verrucous leukoplakia of the gingiva

choice in the management of oral leukoplakia [7], but it

has not been demonstrated that totally removing the

lesion will exclude the malignant transformation. A

randomized control study which evaluated surgical

treatment of leukoplakia does not show the e ciency of

the surgical treatment to assess the incidence of

malignisation

[8].

is does not mean that surgical

removal should be abandoned, mainly for histologic

diagnosis [7]. e surgical treatment is a diagnostic tool

which is used also in the evolution of oral leukoplakia as

part of its surveillance.

ere are di erent surgical techniques: laser, scalpel,

Figure 3. Multifocal leukoplakia of the oor of the

electrocauterisation and cryosurgery.

mouth small homogenous areas and a slightly elevated zone

e laser surgery has been reported as most

appreciated in the last 30 years [7]. ere are two main

bene ts of the laser: the haemostatic e ect and the

progress to verrucous carcinoma or squamous cell

limited scars post treatment. is can be performed for

carcinoma in the range 40-100% [4].

extensive lesions. It also has reduced post operative

Usually leukoplakia is used as a provisional diagnosis

discomfort but the main disadvantage is that the

when at the clinical examination a white lesion cannot

histological diagnosis of the excised area will be missing.

be certainly diagnosed as any other disease or disorder of

Furthermore comparing di erent laser techniques, CO2

the oral mucosa. A biopsy is necessary to establish the

laser, neodymium: yttrium aluminum garnet (NdYAG)

diagnosis. A de nitive diagnosis of leukoplakia is further

laser, and potassium-titanyl-phosphate (KTP) there are

established when any etiological cause

(other than

di erences in recurrence rates (34.2%, 28.9%, and 17

tobacco use) has been eliminated and the

%) [7,9].

histopathological examination was not speci c for other

Conventional surgery refers to scalpel excision of

disease [2].

the lesion. is is followed by secondary healing in case of

Epithelial dysplasia is considered the most

reduced mucosal defects or with a transposition of local

important indicator for malignant transformation.

mucosal aps or even skin graft in case of large defects.

Părlătescu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

Electrocoagulation can be used alone or as an

biological antioxidizing agent

[14]. A study

[18]

adjuvant to scalpel surgery. It induces thermal damage

evaluated lycopene in oral leukoplakia for a three

in the surrounding tissues thus causing postoperative

months period, with dosages regimes from 4mg/day and

pain and edema and tissue scarring.

8mg/day and patients had clinical resolution 25 and

Cryotherapy is a method which permits the

55%, respectively [14].

destruction of lesion tissue by freezing

Retinoic acid (Vitamin A)

in situ. It is carried out by either an “open” or a

Retinoic acid includes all the natural and synthetic

“closed” system [10].

e open-system cryotherapy is

compounds with an activity similar to that of Vitamin A

the direct application of cryogen on the lesion using a

[14]. is possibility of treatment is not widely accepted

cotton swab [11] or by an open spray [10]. e closed-

due to its side e ects-hypervitaminosis, toxicity,

system of cryotherapy brings a greater degree of control

teratogenic e ects, and alterations in various organic

with more complex and delicate apparatus [10,11]. e

systems [14].

main advantages of cryotherapy are the bloodless

e topical use of

13-cis retinoic acid has been

intervention, o reduced risk of post-operative infection,

shown to be e ective in resolving oral leukoplakia

and a the lack of scarring [12]. Some studies have

[15,19]. But they are limited because recurrences appear

shown cryotherapy as an alternative to treat oral

after short periods of cessation of the treatment [14,15].

leukoplakia [12]. During cryotherapy the ice crystals

In the systemic use with dosage of 300.000 IU of

are formed in both extracellular and intracellular uid

retinoic acid , a clinical resolution of the 50% has been

leading to the cellular dehydration, toxic intracellular

demonstrated [14].

electrolyte concentration, inhibition of enzymes,

In a recent study the results obtained on using

protein damage. ese mechanisms associated with the

topical retinoid for the treatment of proliferative

thermal shock induce the vacuolization of cells, their

verrucous leukoplakia, involving variable concentration

expansion and nally their rupture [12,13]. Also the

of tretinoin or isotretinoin in gel form (0.05% to 0.1%),

vascular changes are followed by ischemic necrosis of

are generally similar to those obtained with systemic

the treated tissue and immunological responses which

retinoid [20].

will produce the damage of tissue by cytotoxic immune

Bleomycin

mechanism [13].

Bleomycin, a cytotoxic antibiotic, is an alternative

treatment of oral leukoplakia. It is taken for squamous

Medical treatment

cell carcinoma of the head and neck region, oesophagus,

and skin [14]. e use of topical 1% bleomycin applied

Carotenoids

once daily resolved oral leukoplakia in 14 days [21]. It is

Betacarotene is a vitamin A precursor.

not very often used in practice for its adverse e ects

Carotenodermy (a state in which the skin becomes

(mucocutaneous reactions, which include stomatitis,

strongly yellowish) is the e ect of excessive beta-carotene

alopecia, pruritic erythema, and vesiculation of the skin)

intake disappears in a few weeks after the reduction of

[14].

consumption

[14].

Betacarotene function is

Photodynamic therapy

accomplished by ligation to oxygen, creating thus an

Photodynamic therapy is a noninvasive method of

unstable reactive molecule, which will reduce the

treatment for head and neck tumors [22]. It is based

damaging e ects of free radicals [15].

on photochemical reaction, initiated by light

Some studies report that clinical resolution of oral

activation of a photosensitizing drug causing tumor

leukoplakia ranges from

4% to 54%, with dosages

cell death. It requires the simultaneous presence of a

regimes from 20 to 90mg/day of beta-carotene in time

photosensitizing drug (photosensitize), oxygen, and

periods from 3 to 12 months[14,16].

visible light and it is a non-thermal reaction [23].

Lycopene

photosensitize

(aminolevulinic

acid-ALA)

Lycopene is a carotenoid without provitamin A

administered systemically by intravenous injection or

action [14]. It is a fat-soluble red pigment found in

can be topically applied. After a short time it is

some fruit and vegetables. ere is a positive relationship

collected in the target tissue and it is activated

between lycopene consumption and a reduction in the

exposure to low-power visible light of a drug-speci c

risk of the development of degenerative diseases caused

wavelength.

e result will be some reactive oxygen

by free radicals, such as cancer and cardiovascular

species which will induce damage to cell components

diseases [17]. Lycopene does bound to chemical species

(structural

proteins,

enzymes,

DNA, and

that react to oxygen, thus being the most e cient

phospholipids). e important structures of the organ

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

are maintained with good functional and cosmetic

Bibliography

outcome

[23].

ere are several photosensitizers

which have been developed and approved in time: (1)

Kramer IR, Lucas RB, Pindborg JJ, Sobin LH.

photofrin has been approved in many countries for

De nition of leukoplakia and related lesions: an aid to

the treatment of esophagus cancer and lung cancer;

studies on oral precancer. Oral Surg Oral Med Oral

(2)

5-Aminolaevulinic acid was also approved in

Pathol 1978;46(4):518-39.

several countries for the treatment of skin cancer; (3)

Warnakulasuriya S, Johnson NW, van der Waal I.

vertepor n for the treatment of macular degeneration

Nomenclature and classi cation of potentially malignant

(4) foscan is the only photosensitize that has been

disorders of the oral mucosa. J Oral Pathol Med

approved for the treatment of advanced squamous cell

2007;36(10):575-80.

carcinoma of the head and neck in Europe in the year

Cerero-Lapiedra R, Balade-Martinez D, Moreno-

2001 [23]. ere are several studies [14,24,25] which

Lopez LA, Esparza-Gomez G, Bagan JV. Proliferative

reported the use of

5-Aminolaevulinic acid in the

verrucous leukoplakia: a proposal for diagnostic criteria.

treatment of oral leukoplakia with good results and no

Med Oral Patol Oral Cir Bucal 2010;15(6):e839-45.

recidives for 9 months follow-up.

Bagan JV, Jimenez-Soriano Y, Diaz-Fernandez JM,et

Elimination of risk factors

al. Malignant transformation of proliferative verrucous

e ceasing of tobacco use is a prior action in case

leukoplakia to oral squamous cell carcinoma: a series of

of tobacco associated leukoplakia.

ere are no studies

55 cases. Oral Oncol 2011;47(8):732-5.

on groups of smokers to assess the malignant

van der Waal I, Schepman KP, van der Meij EH,

transformation. But encouraging patient to stop

Smeele LE. Oral leukoplakia: a clinicopathological

smoking will reduce the incidence of leukoplakia and

review. Oral Oncol 1997;33(5):291-301.

can even resolve a large number of lesions [5,26].

Smith J, Rattay T, McConkey C, Helliwell T,

Wait and see attitude

Mehanna H. Biomarkers in dysplasia of the oral cavity:

A possibility of treatment is a strict clinical and

a systematic review. Oral Oncol 2009;45(8):647-53.

histological surveillance.

is involves with frequent

Lodi G, Porter S. Management of potentially malignant

clinic visits and biopsies

(of suspected lesions), but

disorders: evidence and critique. J Oral Pathol Med

without active intervention.

is form of treatment is

2008;37(2):63-9.

intended to diagnose a malignant transformation as

Schwarz F, Maraki D, Yalcinkaya S, Bieling K,

soon as possible, thus giving the best possible prognosis

Bocking A, Becker J. Cytologic and DNA-cytometric

[7]. In present there are studies suggesting that the

follow-up of oral leukoplakia after CO2 - and Er:YAG-

natural history of leukoplakia might be independent

laser assisted ablation: a pilot study. Lasers Surg Med

from the treatment and there are some lesions destined

2005;37(1):29-36.

to malignant transformation regardless of the therapy

Ishii J, Fujita K, Munemoto S, Komori T. Management

adopted [7].

of oral leukoplakia by laser surgery: relation between

recurrence and malignant transformation and

Conclusions

clinicopathological features. J Clin Laser Med Surg

2004;22(1):27-33.

e degree of epithelial dysplasia is mandatory for

10.

Leopard PJ. Cryosurgery, and its application to oral

the correct choice of the treatment. In the presence of

surgery. Br J Oral Surg 1975;13(2):128-52.

moderate or severe epithelial dysplasia, surgical

11.

Yeh CJ. Simple cryosurgical treatment for oral lesions.

treatment is recommended [7]. Mild dysplasia or the

Int J Oral Maxillofac Surg 2000;29(3):212-6.

absence of dysplasia can be completely removed or not.

12.

Yu CH, Chen HM, Chang CC, Hung HY, Hsiao

In this case the decision should consider clinical factors

CK, Chiang CP. Cotton-swab cryotherapy for oral

such as location, size and the patient’s engagement in

leukoplakia. Head Neck 2009;31(8):983-8.

smoking cessation [27].

13.

Reade PC. Cryosurgery in clinical dental practice. Int

Dent J 1979;29(1):1-11.

Acknowledgement:

is paper is supported by the

14.

Ribeiro AS, Salles PR, da Silva TA, Mesquita RA. A

Sectorial Operational Programme Human Resources

review of the nonsurgical treatment of oral leukoplakia.

Development (SOP HRD) 2007-2013, nanced from

Int

Dent

2010;2010:186018,

doi:

the European Social Fund and by the Romanian

10.1155/2010/186018.

Government

under

the

contract

number

15.

Kaugars GE, Silverman S Jr., Lovas JG, ompson

POSDRU/107/1.5/S/82839.

JS, Brandt RB, Singh VN. Use of antioxidant

Părlătescu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

supplements in the treatment of human oral leukoplakia.

22.

Kubler A, Niziol C, Sidhu M, Dunne A, Werner JA.

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

Analysis of cost e ectiveness of photodynamic therapy

1996;81(1):5-14.

with Foscan

(Foscan-PDT) in comparison with

16.

Sankaranarayanan R, Mathew B, Varghese C, et al.

palliative chemotherapy in patients with advanced head-

Chemoprevention of oral leukoplakia with vitamin A and

neck tumors in Germany. Laryngorhinootologie

beta carotene: an assessment. Oral Oncol 1997;33(4):231-6.

2005;84(10):725-32.

17.

Riccioni G, Mancini B, Di Ilio E, Bucciarelli T,

23.

Kubler AC. Photodynamic therapy. Medical Laser

D’Orazio N. Protective e ect of lycopene in

Application 2005;20(1):37-45.

cardiovascular disease. Eur Rev Med Pharmacol Sci

24.

Zakrzewska JM, Lopes V, Speight P, Hopper C.

2008;12(3):183-90.

Proliferative verrucous leukoplakia: a report of ten cases.

18.

Nagao T, Ikeda N, Warnakulasuriya S, et al. Serum

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

antioxidant micronutrients and the risk of oral leukoplakia

1996;82(4):396-401.

among Japanese. Oral Oncol 2000;36(5):466-70.

25.

Chen HM, Yu CH, Tu PC, Yeh CY, Tsai T, Chiang

19.

Kaugars GE, Silverman S, Jr., Lovas JG, et al. A

CP. Successful treatment of oral verrucous hyperplasia

clinical trial of antioxidant supplements in the treatment

and oral leukoplakia with topical

5-aminolevulinic

of oral leukoplakia. Oral Surg Oral Med Oral Pathol

acid-mediated photodynamic therapy. Lasers Surg Med

1994;78(4):462-8.

2005;37(2):114-22.

20.

Poveda-Roda R, Bagan JV, Jimenez-Soriano Y, Diaz-

26.

Roed-Petersen B. E ect on oral leukoplakia of reducing

Fernandez JM, Gavalda-Esteve C. Retinoids and

or ceasing tobacco smoking. Acta Derm Venereol

proliferative verrucous leukoplakia (PVL). A preliminary

1982;62(2):164-7.

study. Med Oral Patol Oral Cir Bucal 2010;15(1):e3-9.

27.

Warnakulasuriya S, Reibel J, Bouquot J, Dabelsteen

21.

Epstein JB, Gorsky M, Wong FL, Millner A. Topical

E. Oral epithelial dysplasia classi cation systems:

bleomycin for the treatment of dysplastic oral leukoplakia.

predictive value, utility, weaknesses and scope for

Cancer 1998;83(4):629-34.

improvement. J Oral Pathol Med 2008;37(3):127-33.

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

Transmittal Letter

In consideration of the Medical Connections/Conexiuni Medicale taking action in reviewing and

editing the above-named Article, e ective upon acceptance of the Article by the Medical Connections/

Conexiuni Medicale (hereinafter re ered to as Med Con), the Autor(s) hereby assign(s) to the Med Con,

its legal representatives, successors and assigns, all publishing rights and each and every other right to the

Article throughout the world, in any language and in any medium, whether as an audiovizual work,

collective work, compilation, derivative work, joint work, literary work, phonorecord, pictorial, graphic or

sulptural work, sound recording, work of visual art, computer program, or any other medium now existing

or which hereafter may come into existence, including the copyright and the right to register the copyright

as well as the right to secure any renewals, reissues, and extensions of any such copyrights in Romania or

in any foreign country. Author(s) may request permission to reuse the manuscript or portions thereof.

Such requests must be in writing and permission by the Med Con shall not be unreasonably withheld. e

Author(s) appoint(s) the Med Con as the Author’s(s’) attorney-in-fact to execute any documents the Med

Con deems necessary to record any of these grants with the Romanian copyright o ce or elsewhere. e

Autor(s) also warrant(s) to the Med Con that the Article is original work of the Author(s) except for

material in the public domain and such excerpts from other works as may be included with the prior

written permission of the copyright owners; that the Article has not been previously published, submitted,

or accepted for publication elsewhere; that the Author(s) have no relationship, nancial or otherwise, with

any manufacturers or distributors of products evaluated in this paper, or alternatively any such relationship

has been disclosed in a footnote to the paper, or the requirement is irrelevant to this paper.

Manuscript Title: ___________________________________________________________

Name:

Signature/Date:

___________________________________

Please fax this signed form to the Med Con Editorial O ce.

Fax: +40-261-710456

CASE PRESENTATION

THIGH AMPUTATIONS IN DIABETIC PATIENTS WITH A HISTORY OF

FEMORAL OSTEOSYNTHESIS. CASE REPORT

Aiordăchioaie Gigi Adrian¹, Pop Alexandru², Dumnici Alexandru¹, Fruja Dan², Papiu Hora iu Sabin¹,

Korodi Andrei¹, Hărăguş Horia³

¹Department of Surgery, “Vasile Goldiş” Western University of Arad, Romania, ²Department of Orthopaedics and

Traumatology, “Vasile Goldiş” Western University of Arad, Romania, ³University of Medicine and Pharmacy “Victor

Babeş” Timişoara

Address for correspondence:

Gigi Aiordăchioae, MD

Department of Surgery, “Vasile Goldiş” Western University of Arad

31 Henri Coandă St., Arad, 310429, Romania

Phone: 0040722166895

Email: gigi_aiordachioaie@yahoo.com

Received: 27.06.2013

Accepted: 12.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 45-49

Abstract

the intervention was increased by the presence of metal

Ender rods, extraction being even harder in the case of

igh amputation in the diabetic patient is often an

the middle third amputation.

undesirable solution but life saving, when the

igh amputations in diabetic patients with femoral

gangrenous process is fast growing.

is mutilating

osteosynthesis raise particular problems of diagnosis and

intervention should be reserved only for cases where

treatment. Careful history and radiological examination

other therapeutic means, like vascular surgery and

are mandatory and they show the presence of internal

amputation at lower levels, have been exhausted.

rods. In these cases, the best amputation level is the

Presence of osteosynthesis rods in the thigh bone

third distal thigh, thus ensuring easy extraction of rods

consecutive to old fractures raises additional problems

and preservation of a long stump, with signi cant easing

related mainly to their extraction. Leaving a long stump

of further prosthesis.

allows using prosthesis in good conditions, allowing

Keywords: diabetes, infection, thigh amputation,

social rehabilitation of the patient and signi cantly

femoral osteosinthesis

alleviating his major postoperative handicap.

We discuss 2 cases of diabetic patients with femoral

Introduction

Ender rods that required amputation of the thigh, one

in the distal third, and the other in the medium third.

Lower extremity occlusive macroangiopathy is a

e peculiarity of these cases is the presence of internal

common complication of diabetes, often in elderly

rods which hampers the operation.

patients with associated pathology, with dramatic

igh amputations are made usually as distal as

evolution and raising serious therapeutic di culties

possible to preserve a long stump.

is objective was

[1,2]. Where reconstructive vascular surgery is exceeded,

achieved only in one of the two cases, while in the other

diabetic gangrene appears, amputation of segments of

we were forced to make the incision in the middle third

the lower limb becoming necessary. A prime objective of

due to the high progression of the infectious process as a

the ablative surgery is the removal of the gangrenous

result of late presentation. In both cases the di culty of

segment and stopping the ascending septic process,

Thigh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis. Case Report

CASE PRESENTATION

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

saving the life of the patient in this way. A second goal,

which was treated surgically with internal xation with

also essential, is getting a healthy amputation stump and

Ender rods.

as long as possible, which then can support a prosthesis

Laboratory analyzes were pathologically altered

to allow a better social reintegration of the patient.

WBC - 21800/mm³, hemoglobin - 9.8 g/dl and glucose

Presence of osteosynthesis materials like the Ender rods

- 215 mg/dl. X-ray of the pelvis and thigh revealed the

in patients with an indication for amputation is a rare

presence of osteosynthesis material (Ender rods). An

situation that raises additional problems, related mainly

antibiotic

(ceftriaxonum 1gr/8h and metronidazolum

to the extraction. Usually, this is done through an

1gr/12h) and Actrapid insulin (0.5 U/kgC/day divided

incision in the lower 1/3 of thigh above the knee, which

into

4 doses) treatment was established. Emergency

is also the level indicated in thigh amputation realizing

surgery was indicated.

e chosen operative technique

the preservation of a long stump.

was thigh amputation above the knee, supracondylar,

Gritti-Stokes type (Figure 2 A,B,C,D).

is approach

Case Report

allowed a relatively easy removal of intramedullary rods

creating a long stump.

Case no. 1

e postoperative evolution was favorable, with

A male patient, 60 years old, from rural area, was

slow healing, and the patient was discharged 30 days

hospitalized in our clinic as an emergency, presenting

plantar and left ankle ulcerative-necrotic lesions and

signs of cellulitis extending to the medium 1/3 of left

calf evolving for 7 days (Figure 1). General condition of

the patient was altered; he was adynamic with super cial

breaths, oliguria and hypotension.

e medical history reveals type II diabetes

diagnosed 5 years earlier, treated with 1000mg, 2xday

metforminum, HBP stage II in treatment with

reserpinum

0,1 mg and dihidralazynum

10 mg, 2

Figure 1. Preoperative aspect of the lower limb

tablets/day and 40 mg propranololum (1/2 tablets/day)

(extensive skin necrosis with tissue loss

and chronic ischemic cardiopathy. Ten years ago the

on the external side of the left leg;

patient had su ered a fracture of the left distal femur

left ulcerative plantar lesion)

Figure 2. A: “Fish mouth” skin incision in 1/3 lower left thigh, B: Subcutaneous tissue incision,

C: Division of muscular plane; minimal bleeding, D: Femur sectioning in 1/3 lower left thigh

emphasizing internal metal rods (arrow)

Aiordăchioaie et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

CASE PRESENTATION

that the patient is a smoker and known with type II

diabetes for

10 years, treated with

500mgx2/day

metforminum and glimepiridum 2mg 1/day in the

evening.

e patient su ered

15 years ago a right

femoral trochanteric fracture due to which he underwent

internal osteosynthesis surgery with Ender rods.

current problem started suddenly 10 days ago, following

an injury with a blunt object, resulting in a 2/3cm calf

wound. e calf wound which was overlooked evolved

due to the patient’s diabetic state into gangrene.

blood work-up recorded the following pathological

changes: WBC 25,000/mm³, Hb 9.2 g/dl and glucose

253 mg/dl. X-ray of the pelvis and thigh showed similar

femoral internal rods which migrated slightly lower.

Emergency treatment with antibiotics

(ceftriaxonum

1gr/8h, gentamicin

40mg/12h and metronidazole

1gr/12h) and Actrapid insulin (0.5 U/kgC/day divided

into 4 doses) for the control of his diabetes was started

Figure 3. Residual limb at 1

Figure 4. Prosthetic stump

and emergency surgery was indicated. e ideal choice

year is normal with a supple

of the amputation level should be the lower third of

scar appearance

thigh. Because of the late presentation of the patient,

infection ascended to the top of the knee which forced

after the operation with a viable stump, which was used

us to perform amputation in medium 1/3 of thigh. e

for prosthesis (Figures 3,4).

chosen operative technique was the Marcellin-Duval

elliptic method (Figure 5 A,B,C,D).

e femur was

Case no. 2

sectioned in a circular mode by gentle rotating

A male patient, 68 years old, from rural area, was

movements and so the distal segment of the lower limb

hospitalized as an emergency case in our service with an

was removed successfully. We encountered additional

ulcerated and necrotic area of 10/15 cm in the 1/3

di culties compared to the rst case at the extraction of

medium of the right calf. Extensive edema and cellulites

Ender rods, but nally we managed to remove them by

involved the knee region. e personal history revealed

pulling them out progressively.

Figure 5. A: Elliptical skin incision lower third right thigh, B: Vertical incision towards the knee thus

identy ng one end of an Ender rod, C: Extractiong one of the three Ender rods, D: Amputation of the

femour in the lower third along with extraction of the remaining Ender rods

Thigh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis. Case Report

CASE PRESENTATION

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Discussions

relative ease if standard incision is adopted in the lower

third of the thigh by pulling out the distal end of the

Despite the profound mutilating nature of the thigh

rod. After operative wound is healed, we have

amputation, the prognosis of these patients can be

implemented a strategy for prosthesis and physiotherapy,

signi cantly improved by the development of prosthetic

establishing the prerequisites for a good social

possibilities and physiotherapy [3]. However, these are

reintegration.

e success of all these e orts depends

known to be dependent on the viability and size of the

primarily on the patient’s determination and moral

stump. Longer the lengths of stump better the recovery.

support of the family, which is also essential [3].

Choosing the optimal level of amputation has a crucial

role, being one of the most sensitive issues the surgeon is

Conclusions

facing when the upward progression of infectious

process is advanced.

e basic rule is to achieve

igh amputation of diabetic patients with femoral

amputation in the distal third of the thigh, like in case

internal osteosynthesis with Ender rods raises particular

no. 1, ideal situation even for patients with Ender rods

problems of treatment.

because it provides optimal conditions for extraction, as

Establishing the existence of rods is made by a

reported also by other authors [4,5].

careful anamnesis combined with consulting discharge

In neglected cases with cellulites above the knee, the

notes and radiological examination, required in these

incision is necessarily performed at a higher level, in the

situations.

medium 1/3 of the thigh, like in case no. 2. Of course,

In these patients the indication is an elective

this option has left a stump slightly shorter and therefore

sectioning of the distal third of the femur which ensures

more di cult to use for prosthesis and created additional

both easy extraction of rods and preservation of a longer

di culties for intraoperative rods’ extraction. On the

stump with signi cant easing of a further prosthesis.

other hand, amputation within the infected tissues, in the

e therapeutic management of these patients must

distal third of the thigh would have involved serious risk

not end with wound healing but should continue with

of stump gangrene, with dismal predictable consequences,

e orts related to prosthesis and physiotherapy.

perhaps even fatal ones [6].

erefore, to decrease the

Acknowledgements:

is work was supported by

number of high amputations with a high degree of

Structural Funds POSDRU/CPP107/DMI 1.5/S/77082

disability and di culties for prosthesis, it is necessary to

“Burse doctorale de pregătire ecoeconomică şi bioeconomică

educate the patients, encouraging early presentation in

complexă pentru siguran a şi securitatea alimentelor şi

case of potentially necrotic lesions [1,7]. Basically, patients

furajelor din ecosisteme antropice”.

with diabetes, atherosclerosis and thromboangeites

obliterans must examine their feet daily and go to the

doctor for any injury found. e surgeon will evaluate the

References

severity of lesions and will decide the treatment [2,8].

e presence of internal metal rods in patients with

1. Al-Wahibi AM. Impact of diabetic foot care education

gangrene requiring amputation of the thigh is a rare

program on lower limb amputation rate. Vascular

situation that raises particular problems.

e rst

Health and risk Management 2010;6:923-34.

requirement is primarily to establish the presence of

2. Jankovic D. Case study: shock waves treatment of

rods, which is not always easy, especially in patients with

diabetic gangrene. International Wound Journal

memory impairment or loss of lucidity, for example in

2011;8(2):206-9.

patients with Alzheimer’s disease. Such situations are

3. Rosati M, Lisanti M, Baluganti A, Andreani L, Rizzo

very rare but still, the possibility, forces us to a careful

L, Piaggesi A. A multidisciplinary approach and surgical

and properly managed history, including questions

tips in major amputations of diabetic patients.

about possible fractures and femoral osteosynthesis

Musculoskelet Surg 2012;96(3):191-7.

methods. When present, we must take into consideration

4. Johannesson A. Incidence of limb amputation in the

the new operative step, the extraction of metal rods.

diabetic and non-diabetic general population. A 10-years

In this sense it is useful questioning relatives, but

population - based cohort study of initial unilateral,

especially verifying old discharge notes from orthopedic

controlateral and reamputation. Diabetes care

services. Con rmation of the existence of rods is

2009;32:275-80.

achieved by radiological examination that is required in

5. Gray DWR. „Limb Amputation” in Morris PJ, Malt

such situations. Ender rods extraction in patients

RA. (sub red.), Oxford Textbook of Surgery. Oxford

undergoing an amputation of the thigh is done with

University Press, Oxford, 1994

Aiordăchioaie et al

www.conexiunimedicale.ro

ISSN 1843-9306

Revista „Medical Connections/Conexiuni Medicale” are o vizibilitate na ională şi interna ională

prin versiunea electronică pe site-ul www.conexiunimedicale.ro (ISSN e-serials 2068-8369),

prin indexarea în Journals Master List a bazei de date interna ionale Index Copernicus®, începând

cu numerele din anul 2009, precum şi datorită includerii în cadrul schimburilor cu Universitatea

Titu Maiorescu, Bucureşti, Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară, Sackler School of

Medicine a iată la Universitatea Tel Aviv, Hasharon Hospital, Centrul Medical Rabin din Israel

şi Universitatea de Vest Vasile Goldiş, Arad.

e journal “Medical Connections/Conexiuni Medicale” has a national and international

visibility by the publication of it’s electronic version on the website www.conexiunimedicale.ro

(ISSN e-serials 2068-8369), and due to the fact that the journal is included in an exchange

program between national and international universities such as Titu Maiorescu University,

Bucharest, Faculty of Medicine ans Dental Medicine, and Hasharon Hospital, Rabin Medical

Center A liated with Sackler School of Medicine, Tel Aviv University, and Vasile Goldiş Western

University of Arad, Romania.

e “Medical Connections/Conexiuni Medicale” is indexed in

Journals Master List of Index Copernicus®, isues since 2009

MEDICINE AND ART

THE DESCRIPTION OF THE SEQUELS OF POLIOMYELITIS IN ART

Bumbulu Călin¹, Bumbulu Andrei², Oprea Andrea², Koren Rumelia³

¹SCM dr Bumbulu -dr Balaj, Satu Mare, România, ²Faculty of Medicine, Iuliu Ha ieganu University of Medicine and

Pharmacy, Cluj Napoca, România, ³Department of Pathology, Hasharon Hospital, Petah Tikva, and Sackler Faculty of

Medicine, Tel-Aviv University, Israel

Address for correspondence:

Bumbulu Călin, MD, FP

Satu Mare, str. Bobocului UK 30-440258

Email: bumbulutcalin@yahoo.com

Received: 15.07.2013

Accepted: 10.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 51-54

Abstract

Poliomyelitis comes from three Greek root words:

“Polio” meaning “grey”, referring to the grey matter;

e impact of polio on activity and participation

“Myelon” means

“spinal cord”, and

“Itis” means

can be seen in ancient Egyptian art. e rst modern

“in ammation”.

e disease was given its rst clinical

epidemics were fuelled by the growth of cities after the

description in 1789 by the British physician Michael

industrial revolution.

e artistic representation of

Underwood, and recognised as a condition by Jakob

de ciency and disability has evolved in parallel to the

Heine in 1840. e rst modern epidemics were fuelled

feelings of men and women in each period of history

by the growth of cities after the industrial revolution.

and, at the same time, their social evolution. In

e artistic representation of de ciency and disability

Fight Between Carnival and Lent painted by Pieter

has evolved in parallel to the feelings of men and women

Bruegel in 1559, two crippled gures appear; although

in each period of history and, at the same time, their

this artistic testimony is not formal proof of

social evolution. Nowadays, this concept continues to

poliomyelitis, it strongly suggests that both su ered

advance and some artists no longer represent the sick

from the disease. e drawing Studies of Beggars and

person, but instead the illness itself. As the years go by,

Vagrants from the same period, unknown whether is

human beings have evolved and, at the same time, so

by Hieronymus Bosch or Pieter Bruegel the Elder, also

have medicine and art. And therein lies the extraordinary

captures the cruel e ects of the disease. In

1899,

value, from the ontological point of view, of many works

Joaquín Sorolla represented a group of children

of art, which would never have been produced without

probably with sequels of poliomyelitis bathing at

the intervention of disease and the practice of the

Valencia’s beach. One of the best-known images in

medical art [1].

20th-century American art is Andrew Wyeth’s painting,

e impact of polio on activity and participation

Christina’s World, where the woman who su ered

can be seen in ancient Egyptian art. e Figure 1 present

from polio is saw making her slow crawl across the

a priest called Rom

(in other sources, a doorkeeper

yard.

named Roma or Ruma), makes an o ering, with a

Keywords: poliomyelitis, painting, drawing,

walking stick and foot deformities characteristic of polio.

Egyptian art, Pieter Brueghel the Elder, Hieronymus

Some medical scholars have interpreted Rom’s deformity

Bosch, Joaquin Sorolla y Bastida, Andrew Newell Wyeth

to be the result of polio; others believe that it is not polio

The Description of the Sequels of Poliomyelitis in Art

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 2 (30) • JUNE 2013

MEDICINE AND ART

but a speci c type of clubfoot, with secondary wasting

and shortening of the leg. e mummie of the pharaoh

Siptah had a clubfoot and a withered leg, much like

Rom’s. As a child, Siptah was known to have contracted

a disease that left him with an atrophied leg; he walked

on it for several years before his bones matured.

In the sixteenth century, Renaissance painting

radiated from Italy across Europe. Many artists of

northern Europe responded by merging Italian classical

composition with the nely-detailed realism of Low

Countries painting. Yet the greatest Low Countries

painter of the sixteenth century, Pieter Bruegel the Elder

(c. 1525 - 9 September 1569), chose not to embrace

Italian art. Instead of classically-structured biblical

Figure 6. Joaquín Sorolla, Sad Legacy, oil, 1899

scenes, Bruegel preferred to chronicle the everyday lives

of peasants against realistic interiors and landscapes. e

Fight Between Carnival and Lent (Figure 2) is an work

painted by him in

1559.

is painting depicts a

common festival of the period, as celebrated in the

Southern Netherlands. It presents the contrast between

two sides of contemporary life, as can be seen by the

appearance of the inn on the left side - for enjoyment,

and the church on the right side

- for religious

observance. Two crippled gures appear in the painting,

one gure, who has a maimed leg, walks with a wooden

crutch

(Figure

3).

e other moves forward on his

hands, his shrunken and bent legs strapped to splints

and dragging behind him. e small “trestles” that the

Figure 7. Andrew Newell Wyeth, Christina’s World, 1948,

men are supporting themselves on were called “scabella”,

Museum of Modern Art, New York City

and the men

“scabellarii.” Although this artistic

testimony is not formal proof of poliomyelitis, it

strongly suggests that both su ered from the disease [2].

Andrew Newell Wyeth (July 12, 1917 - January 16,

e drawing Studies of Beggars and Vagrants

2009) was a realist painter. In his art, Wyeth’s favorite

(Figures

4,5), unknown whether is by Hieronymus

subjects were the land and people around him. One of

Bosch (c. 1450 - 9 August 1516) or Pieter Bruegel the

the best-known images in 20th-century American art is

Elder, also captures the cruel e ects of the disease [3,4].

his painting, Christina’s World (Figure 7).

e woman

Joaquin Sorolla y Bastida (February 27, 1863 -

in the painting is Christina Olson (3 May 1893-27

August

10,

1923) was a Spanish painter, born in

January 1968). Wyeth had a summer home in the area

Valencia, who excelled in the painting of portraits,

and was on friendly terms with Olson, using her and her

landscapes, and monumental works of social and

younger brother as the subjects of paintings from 1940

historical themes. His most typical works are

to 1968 [6]. But while the painting is ostensibly about

characterized by a dexterous representation of the people

her, Wyeth did not use Olson as a primary model.

and landscape under the sunlight of his native land. In

Instead, he called upon his wife who was in her mid-

August 1865 he and his sister were orphaned when their

twenties to pose for the scene, recreating the moment he

parents died, possibly from cholera. After completing

looked out the window and saw his neighbor, who

his military service, at twenty-two Sorolla obtained a

su ered from polio, making her slow crawl across the

grant which enabled a four year term to study painting

yard. Olson was 55 at the time Wyeth created the work.

in Rome, Italy. A long sojourn to Paris in 1885 provided

e painting of the young woman in a pink dress

his rst exposure to modern painting.

with wasted limbs has a haunting quality to it.

In 1899, Joaquín Sorolla represented, in a large

landscape and the rural house are all painted in great

canvas (Figure 6), a group of children probably with

detail. Each blade of grass and each strand of the

sequels of poliomyelitis bathing at Valencia’s beach [5].

woman’s hair is painted individually.

e style of the

The Description of the Sequels of Poliomyelitis in Art

IN MEMORIAM

Professor Dr. Thoma Ionescu

(13^th September 1860, Ploieşti - 28^th March 1926, Bucureşti)

oma Ionescu is the founder of the romanian school of surgery and topographic anatomy,

honorary member of the Romanian Academy.

After the graduation of the „St. Sava” high school he enrolled at the Faculty of Medicine

in Paris in 1879, in 1892 becoming doctor in medicine and surgery. rough contest, in

1887 he obtained the position of associated anatomy prosector and then full prosector at

Faculty of Medicine Paris. He supports his doctoral thesis in

1892 with „L’evolution

intrauterine du colon pelvien”, obtaining the title of laureate of hospitals in Paris, after

winning in 1890 the title of laureate of Academy of Surgery in France for the work „Les

hernies intraperitoneales.” In 1892, through a contest where he became the rst,

oma

Ionescu got the title of associate professor. He collaborates with professors Poirier and Charpy at

the biggest treaty of anatomy at that time, in 1894, writing the chapter „L’anatomie de tube

digestiv” in which he describes for the rst time the duodeno-jejunal ssures, sigmoidian

ssures, rectal sheath and rectal ns. In 1895, by decree of law, the Faculty of Medicine in

Bucharest established the Department of Topographic Anatomy and Surgical Clinic, where he

is invited as a professor. In 1897, along with his colleagues, he founded the journal “Surgery”,

periodic of Romanian Society of Surgery. During the periods 1906-1912, 1921-1922 and

1925-1926 he is Dean of Faculty of Medicine, and from 1912 to 1915 Rector of University

in Bucharest.

oma Ionescu has published numerous articles about the cervical sympathetic chain

resection in the treatment of angina pectoris - “the Ionescu cure”, about total gastrectomy for

stomach cancer, and he developed original operatory techniques of trepanation, nephropexy,

splenectomy and radical cure of hernia. During visits in England and America in the years

1909-1910, he launched the “high spinal anesthesia” used to surgical intervention performed

on the upper chest and throat, making operatory demonstrations at renowned clinics in

London, New York, Philadelphia, Chicago, and at the famous Mayo brothers’ clinic in

Rochester.

Even today, in the famous Mayo Clinic is found the bust of the Romanian surgeon oma

Ionescu. By his name is linked the spreading of spinal anesthesia by narcosis, rst using a

mixture of stovaine and stricnine, then stovaine and ca eine. Eponymous associated besides

“Ionescu cure”: “Ionescu needle” for total metal wire suture, “Ionescu retractor” - abdominal

autostatic retractor on which can be xed valves of di erent sizes, “Ionescu operation” - total

larged hysterectomy with broad removal of lymph node groups.

He always gave proof of profound national attitude; in World War I, he was gone to Iaşi,

where he continued working as a surgeon, operating thousands of wounded soldiers coming

Professor Dr. Thoma Ionescu

IN MEMORIAM

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

from the front. e closure of “peace of Buftea” forced him to leave the country. In 1920 he

returns and resumes the research and teaching. He activates for the cause of union of

Transylvania with Romania ghting in Romanian National Council Unit in Paris, and from

1920 to 1921 he supports the interests of the country as Romania’s rst delegate to the League

of Nations sessions.

oma Ionescu was appointed delegate of Romania to the League of

Nations, and he took part in the rst session of the organization in Geneva. Brother of the

politician Take Ionescu, he was elected for several times as Deputy or Senator. A speech made

in 1906 in the Deputies Chamber reveals - in the extent that a political statement of any time

could be true - the shadows of the man oma Ionescu, on the one hand: challenging the

institution of rural physicians, or the county hospitals, disregarding of midwives and rural sub

surgeons, highlighting only the achievements of the Conservative Party, but on the other hand,

its bright beliefs, outlined also by Ion Cantacuzino “he did not know what it is hate, envy,

revenge, he did not know what it is sel shness”, by defending the interests of peasants saying

about the quality of medical services to the rural population: “what is not good for us it’s not

good either for peasant.”

In 1926 he dies at the age of 66, leaving behind a real school of Romanian surgery. He

was buried in Bellu Orthodox Cemetery, near the grave of Grigore Romniceanu, another

eminent surgeon.

Bumbulu Călin, Koren Rumelia

References

1. Vidu, V. Medalion aniversar: oma Ionescu. Jurnalul de Chirurgie, 2010;6(3):388-93.

2. http://www.medicalstudent.ro/personalitati/thoma-ionescu.html

3. Angelescu, N. oma Ionescu (1860-1926). Chirurgia, 2005;100(1):9-10.

4. Ciurea, AV, Palade, C. Professor oma Ionescu - founder of modern surgical practice in

Romania. Romanian Neurosurgery 2010,2:137-42.

5. Făgăraşanu, I. Via a şi opera lui Toma Ionescu, Ed Academiei Române, Bucureşti, 1962.

Bumbuluț et al

GUIDANCE FOR DRAWING UP

GUIDANCE FOR AUTHORS

Scope

on which patients or other subjects of your experiments

e Medical Connections publishes papers reporting

clearly grant permission for the publication of

original clinical and scienti c research, which contribute

photographs or other material that might identify them.

to the advancement of knowledge in all eld of medicine.

If the consent form for your research does not speci cally

e journal also publishes reviews, editorials and short

include this, please obtain it or remove the identifying

communications on speci c topics. Case reports will be

material. A statement must be included in the ‘Methods’

accepted if of great interest and well investigated. Letters

section of your paper.

to the Editor, especially those mentioning an opinion on

an article previously published, or expressing a new

Ethics Committee approval

nding are welcome. e website address of the Medical

You must state clearly in your submission in the

Connections is http://www.conexiunimedicale.ro.

Methods section that you conducted studies on human

journal is published quarterly and papers are accepted

participants with the approval of the Hospital, or

for publication in English language. Papers from

University Ethics Committee etc. Similarly, you must

contributors living abroad and from Romanian authors

con rm that experiments involving animals adhered to

should be addressed to the editorial o ce: dr. Bumbulu

ethical standards.

Călin, assitant editor in chief of Medical Connections,

Eroilor Revolu iei Pl. no.23-440055 Satu Mare,

Romania. Tel./Fax:

+40-261-710456,

e-mail:

Papers are accepted for publication on the

bumbulutcalin@yahoo.com.

understanding that exclusive copyright in the paper is

assigned to the Publisher. Authors may use material

Redundant or duplicate publication

from their paper in other works published by themselves.

We ask you to con rm that your paper has not been

published in its current form or a substantially similar

Submissions

form, that it has not been accepted for publication by

All manuscripts submitted to the Medical

another journal, and that it is not under consideration

Connections are made available for online review.

by another publication.

journal introduced the electronic submission of

manuscripts in Word format, but also accepts

Con icts of interest

manuscripts submitted as attachments to electronic

We ask authors to state all possible con icts of

mail (text, gures and tables). Do not send them in

interest, including nancial and other relationships. If

PDF format. e word count for electronic submissions

you are sure that there is no con ict of interest, please

is up to 3,500 words for original articles, 2,500 words

state this also.

e sources of funding should be

for case reports, 2,000 for clinical imaging papers, 500

acknowledged in your paper.

words for letters, and 4,500 words for review articles.

Authors should NOT in addition post a hard copy

Permissions to reproduce previously

submission to the editorial o ce, unless they are

published material

supplying artwork, letters or if les that cannot be

Please send us copies of permission to reproduce

submitted electronically, or have been instructed to do

material (such as illustrations) from the copyright holder.

so by the editorial o ce. For those authors who have no

option but to submit by mail please send one copy of

Patient consent forms

the article, plus an electronic version on CD-ROM to

e protection of a patient’s right to privacy is

the Editorial O ce, Conexiuni Medicale/Medical

essential. Please send copies of patient’s consent forms

Connections, Eroilor Revolu iei Pl. no.23-440055 Satu

GUIDANCE FOR DRAWING UP

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Mare, Romania. Double spacing should be used

Review articles and case reports should include an

throughout the manuscript, which should include the

unstructured summary.

following sections, each starting on a separate page: title

Key words

page, abstract and key words, text, acknowledgements,

e abstract should be followed by a list of 3-10

references, individual tables and legend for gures. Pages

keywords or short phrases which will assist the cross-

should be numbered consecutively, beginning with the

indexing of the article and which may be published.

title page, and the Arabic numbers should be placed in

When possible, the terms used should be from the

the top right hand corner of each page.

Medical Subject Headings 262 list of Index Medicus

(http://www.nlm.nih.gov/mesh/meshhome.html ).

Presentation of papers

Text

Title page

Full papers of an original study may be divided into

e title page should carry the full title of the paper

sections headed Introduction, Methods (including ethical

and a short title to be used as a short ‘running head’ (and

and statistical information), Results and Discussion

which should be so identi ed and should comprise up to

(including a conclusion).

is so-called

“IMRAD”

45 characters).

e rst name, middle initial and last

structure is not simply an arbitrary publication format,

name of each author should appear. If the work is to be

but rather a direct re ection of the process of scienti c

attributed to a department or institution, its full name

discovery. Long articles may require subheadings within

should be included. Any disclaimers should appear on the

some sections (especially the Results and Discussion

title page, as should the name and address of the author

sections) to clarify their content. Other types of articles,

responsible for correspondence concerning the manuscript

such as case reports, reviews, and editorials, are likely to

and the name, address and e-mail address of the author to

require other formats. Excessive use of abbreviations is

whom requests for reprints should be made (the author

not recommended. Outline statistical methods used.

should mention if he does not want his e-mail address to

Identify drugs and chemicals used by generic name (if

be published). Finally, the title page should include the

trade-marks are mentioned, manufactured name and

sources of any support for the work in the form of grants,

city should be given).

equipment, drugs, or any combination of these.

Acknowledgements

Abstracts

Acknowledgements should be made only to those

e second page should carry a structured abstract

who have made a substantial contribution to the study.

of no less than 200 words. Do not use abbreviations,

Authors are responsible for obtaining written permission

footnotes, or references.

from people acknowledged by name in case readers infer

Background & Aims

their endorsement of data and conclusions.

Describe the importance of the study and the

References

precise research objective(s) or study question(s).

References should be numbered consecutively in

Methods

the order in which they rst appear in the text.

Methods should include information on the following

should be assigned Arabic numerals, which should be

aspects of study design when applicable: Design - describe

given in brackets, e.g. [12]. References should include

the basic study design, e.g. randomized controlled trial,

the names of all authors when six or fewer; when seven

cross sectional study, cohort study, case series, survey etc;

or more, list only the rst three names and add et al.

Setting - specify whether the study was conducted in a

References should also include full title and source

primary or tertiary care setting, in an ambulatory care

information. Journal names should be abbreviated as in

clinic or hospital, in the general community etc;

Index Medicus

(http://www.nlm.nih.gov/tsd/serials/

Participants - indicate the number of study subjects and

terms_cond.html). No more than 90-100 references

how they were selected, recruited, and assigned to the

will be accepted for reviews. For Letters to the Editor,

intervention; Intervention

- report the method of

5-6 references. Avoid or keep as low as possible the use

administration and duration of the intervention.

of abstracts as references. Personal communications and

Results

unpublished work should not feature in the reference

Provide the main outcomes of the study, including

list but should appear in parentheses in the text.

con dence intervals or p values.

Unpublished work accepted for publication but not yet

Conclusion

released should be included in the reference list with the

State only conclusions that are directly supported

words “in press” in parentheses beside the name of the

by the evidence and the implications of the ndings.

journal concerned.

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GUIDANCE FOR DRAWING UP

a) Article:

in the metric system in terms of the International

[1] Otvos L Jr, Shao WH, Vanniasinghe AS, Amon

System of Units (SI).

MA, Holub MC, Kovalsykz I, et al. Toward understanding

Abbreviations and symbols

the role of leptin and leptin receptor antagonism in

Use only standard abbreviations. Avoid

preclinical models of rheumatoid arthritis. Peptides

abbreviations in the title and abstract.

e full term for

2011;32:1567-74.

which an abbreviation stands should precede its rst use

b) Papers published only with DOI numbers:

in the text unless it is a standard unit of measurement.

[2] Chaldakov GN, Beltowsky J, Ghenev PI, Fiore

M, Panayotov P, Rancic G, et al. Adipoparacrinology -

Reprints

vascular periadventitial adipose tissue (tunica adiposa) as

Ten reprints of the published articles and two copies

an example. Cell Biol Int

2011;doi:

10.1042/

of the Journal will be supplied free of charge. If required

CBI20110422.

in a greater number, they will be available on payment

c) Book:

of the necessary cost.

[3] Gertler A, editor. Leptin and Leptin Antagonists.

Landes Bioscience, Austin, Texas, USA. 2009.

Editorial policy

d) Book chapter:

We welcome all contributions in the eld of

[4] Jeremy L, Abe PD. Treatment Options in

medicine. We invite known personalities with expertise

Super cial (pTa/pT1/CIS) Bladder Cancer. In: Urological

and many published papers in a speci c eld to write

cancers in clinical practice, Springer-Verlag, London

reviews and editorials in our journal. We accept original

Limited, 2007:75-102.

papers and case reports from all countries.

Tables

Conexiuni Medicale/Medical Connections o ers

Each table should be assigned a Roman numeral

thorough peer review and immediate publication on

(e.g. Table III) and a brief title. Explanatory matter

acceptance.

e redactor-in-chief or one of the rst

should be placed in footnotes. Explain in footnotes all

reads the manuscripts received and in about 1-3 weeks

non-standard abbreviations that are used in each table.

decide upon their priority level: some are immediately

Identify statistical measures of variations, such as

sent to the reviewers, some are rejected without being

standard deviation and standard error of the mean. Each

sent for review and some are returned to authors with

table should be cited in the text.

suggestions for improvement before submitting them

Illustrations

to reviewers.

All graphs, photographs (on glossy paper), diagrams

will be referred to as gures and should be numbered

Peer-review procedure

consecutively in the text in Arabic numerals. If a gure

e Conexiuni Medicale/Medical Connections

has been published before, the original source must be

promotes evaluation of all the original papers by two or

acknowledged and written permission from the

three independent reviewers, of whom two are

international personalities.

e peer-review process is

should be submitted with the material. Figures may be

essential for ensuring the quality of the scienti c

reduced, cropped or deleted at the discretion of the

information disseminated.

e reviewers are asked to

Editor.

evaluate the manuscript by applying the same standards

Legends for illustrations

as for the international journals.

e reviewers send

Captions should have an Arabic numeral

their comments to the Editor. e Editor will inform

corresponding to the illustration to which it refers with

the authors about the suggestions made by the referee

a title above and explanatory notes below it. Internal

and ask them to answer the questions and make the

scales should be explained and staining methods for

required corrections. is information is provided up to

photomicrographs should be identi ed.

three months from the date they submitted the paper to

Units of measurement

the journal. e revised manuscript should be sent in no

Measurements of length, height, weight, and

more than one month to the Editor. When the Editor

volume should be reported in metric units

(meter,

receives the corrected version with all changes marked,

kilogram, or litre) or their decimal multiples.

accompanied by a letter with a point-by-point reply to

Temperatures should be given in degrees Celsius. Blood

the reviewers’ comments, he sends those back to the

pressures should be given in mmHg. All hematological

same reviewer, who makes the nal recommendation for

and clinical chemistry measurements should be reported

acceptance or rejection of the manuscript.

GUIDANCE FOR DRAWING UP

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Notice to subscribers

inside front or inside back cover: Euro 350 1 issue, 1400

e annual subscription rates for 2013: 80 RON

4 issues. Full colour page ouside back cover: Euro 400 1

individual, 160 RON institutional. Foreing subscribers:

issue, 1600 4 issues. Bank account: Colegiul Medicilor

$ individual, 150

$ institutional. Additional postage:

Satu Mare, CUI 9839430, Banca Transilvania, branch

surface mail 20

$, for overseas air mail 40

$. Bank

Agen ia Golescu Satu Mare, IBAN: RO38 BTRL 0310

account: Colegiul Medicilor Satu Mare, CUI 9839430,

1202 K392 62XX (RON) IBAN: RO62 BTRL 0310

Banca Transilvania, branch Agen ia Golescu Satu Mare,

2202 K392 62XX (USD) Swift: BTRLRO22.

IBAN: RO38 BTRL 0310 1202 K392 62XX (RON)

IBAN: RO62 BTRL 0310 2202 K392 62XX (USD)

Swift: BTRLRO22. Orders should be sent to the

Connections, Satu Mare, 2013

Editorial O ce, Eroilor Revolu iei Pl. no.23-440055

No part of this publication may be reproduced,

Satu Mare, Romania. Tel./Fax:

+40-261-710456 or

stored in a retrieval system or transmitted in any form or

+40-361-408164, or by e-mail: colmedsm@gmail.com.

by any means without prior permission in writing of

Conexiuni

Medicale/Medical

Connections.

Notice to advertisers

Permission is not however required to copy abstracts of

Applications for advertisement space and for rates

papers or of articles on condition that a full reference to

should be addressed to the Editorial O ce of Conexiuni

the source is shown. Correspondence regarding

Medicale/Medical Connections.

2013 advertising

permission to reprint all or part of any article

rates are Euro 200 full (A4) colour page, 1 issue, and

published in this journal should be addressed to the

Euro 800 full colour page, 4 issues. Full colour page on

Editor, e-mail: colmedsm@gmail.com

EDITORIAL

SFÂRŞITUL UNEI ILUZII

Este un paradox remarcabil faptul că în momentul

dorim să mâncăm mai pu in decât o facem în mod

de vârf (comparativ cu tot trecutul nostru) al realizărilor

obișnuit. Pentru prima dată în istorie săracii sunt în

umane materiale și tehnologice ale României, ne trezim

medie mai grași decât boga ii. Creșterea economică, care

copleși i de anxietate, înclina i spre depresie, îngrijora i

a fost până acum motorul progresului, și-a atins limitele

de cum apărem în ochii altora, nesiguri de prieteniile

în ările dezvoltate. Statisticile care măsoară bunăstarea

noastre, tenta i de consum și lipsi i de o via ă

și fericirea indică o plafonare a indicilor în ările

comunitară. În lipsa unor rela ii sociale calme și a

civilizate, în timp ce crește frecven a anxietă ii, depresiei

satisfac iei emo ionale de care cu to ii avem nevoie,

și a problemelor sociale. Printre ările sărace speran a de

căutăm alinarea în mâncatul excesiv, cumpăratul obsesiv,

via ă crește rapid în primele stadii de dezvoltare

sau cădem pradă alcoolului, psihotropelor sau drogurilor.

economică, iar printre ările cu venit mediu rata de

Cum se face că avem parte de atâta suferin ă emo ională

creștere a speran ei de via ă încetinește. Pe măsură ce

și mentală în ciuda nivelului de bunăstare și confort

nivelul de trai crește iar ările devin tot mai bogate,

nemaiîntâlnite în istoria noastră na ională? Ce ne

rela ia dintre creșterea economică și speran a de via ă

lipsește este ceva mai mult decât timpul petrecut în

devine tot mai slabă. Pentru ările bogate acumularea de

compania prietenilor și a familiei. Ne comportăm ca și

noi bogă ii nu mai adaugă nimic la speran a de via ă.

cum via a noastră ar

o bătălie continuă pentru

Motivul pentru aceasta nu este dat de faptul că am atins

supravie uirea psihologică, o luptă împotriva stresului și

limitele biologice ale speran ei de via ă. Chiar și cele mai

a epuizării emo ionale. Unii dintre noi doresc o societate

bogate ări bene ciază de progresul medicinei. Ceea ce

centrată pe valori, comunitate și familie, departe de

s-a schimbat este faptul că creșterea speran ei de via ă a

lăcomia și excesul ultimilor ani. Totuși majoritatea încă

încetat să mai e legată de nivelul material de trai. Cu

nu și-au realizat idealul material, tot mai iluzoriu, și

ecare decadă care trece, speran a de via ă în ările

continuă să se poarte egoist și iresponsabil într-o

bogate crește cu 2-3 ani, dar acest lucru nu mai depinde

societate tot mai fragmentată. Clasa politică nu pare a

de creșterea economică. De aceea cetă enii SUA nu au o

interesată de subiect și a renun at să încerce să ne ofere o

speran ă de via ă mai mare decât grecii, deși sunt de

viziune coerentă capabilă să ne inspire să creeăm o

două ori mai boga i decât ei. Cu cât ara este mai bogată

societate mai bună. Criza economică nu a făcut decât să

cu atât creșterea nivelului material de trai contribuie mai

ne abată aten ia de la societatea bolnavă, la economia

pu in la speran a de via ă și la starea de sănătate în

bolnavă. În loc să ne străduim să avem o societate mai

general.

bună, ecare se străduiește individual să-și întărească

Ce altceva mai este important pentru noi, în afară

pozi ia în societatea existentă. Dacă dorim să ne crescă

de speran a de via ă și starea de sănătate? Desigur

calitatea vie ii trebuie să ne mutăm aten ia și eforturile

căutarea și atingerea fericirii, pe care americanii o

de la standardele materiale la îmbunătă irea stării de

consideră atât de importantă încât au trecut-o și în

bine psihologic și social al întregii societă i. Cum

Constitu ie ca pe un drept fundamental. Economistul

pomenim însă de psihologie, discu ia tinde să se îndrepte

Richard Layard a demonstrat că asemenea speran ei de

spre solu ii individuale. Mașinăria politică este

via ă și sănătă ii, fericirea în ările foarte bogate încetează

împotmolită în noroi! Voi începe prin a spune că

să mai

e corelată cu acumularea de bogă ie

dovezile statistice ne arată că creșterea economică și-a

suplimentară. Fericirea crește în ările sărace propor ional

atins limitele în ceea ce privește furnizarea fericirii

cu creșterea economică, dar de la un anumit nivel al

umane, cel pu in în ările civilizate. Când lupii bântuiau

bogă iei în sus intră

„în platou”. Desigur de ni ia

pe uli ele satului, vremurile bune însemnau pur și

fericirii are multe particularită i culturale locale. În

simplu să ai burta plină și să i la adăpost. Pentru

unele societă i să nu spui că ești fericit înseamnă că

majoritatea dintre noi apa potabilă, casa încălzită și

admi i că ești un ratat; în altele să pretinzi că ești fericit

frigiderul plin sunt lucruri de la sine în elese. Mul i ne

este o dovadă de fudulie. Cu toate acestea studiile lui

EDITORIAL

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Layard arată că la un venit anual de peste 25.000

$ per

de-a lungul istoriei creșterii economice, ările ating un

capita, corela ia dintre creșterea venitului și creșterea

prag al a uen ei de la care bene ciile aduse de creșterea

fericirii este foarte slabă. Studii de durată făcute în

bogă iei scad. Tendin ele privind mortalitatea con rmă

Japonia, SUA și Regatul Unit arată că pe o perioadă

același model. Când ările încep să se îmbogă ească,

su cient de lungă ca să se relizeze dublarea venitului,

primele care scad sunt bolile sărăciei: malnutri ia,

fericirea nu a crescut semni cativ. Același model este

tuberculoza, holera, rujeola. Acestea încetează să mai e

valabil și pentru al i indicatori ai bunăstării precum

principalele cauze de deces. Apar în schimb bolile

„măsura bunăstării economice” și „indicatorul autentic

a uen ei: bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul,

al progresului” care calculează bene ciile nete ale

bolile degenerative. În timp ce bolile sărăciei omoară

dezvoltării după ce se scad costurile cu poluarea și

mai ales copiii, bolile a uen ei omoară mai ales adul ii.

ambuteiajele din tra c. În ările sărace creșterea

România nu a atins pragul celor 25.000$ pe an, dar în

economică continuă să e esen ială pentru sănătatea și

mod sigur va ajunge acolo. Discu ia ar putea să vi se

fericirea locuitorilor. Dar odată atins pragul bogă iei,

pară prematură acum, deși semnele suferin elor datorate

creșterea venitului contează din ce în ce mai pu in. Dacă

creșterii haotice le avem deja. Rostul ei este să speculeze

ești ămând, o pâine este esen ială pentru sănătatea și

unul din avantajele relativei înapoieri. Putem să ne

bunăstarea ta. Dar dacă ești sătul, o sută de pâini s-ar

elaborăm un model de dezvoltare socială care să evite

putea chiar să te deranjeze. Mai devreme sau mai târziu,

greșelile făcute de ceilal i. Dar vrem noi acest lucru?

Dr. Sever-Cristian Oană

ORIGINAL ARTICLES

CONCENTRAȚII SCĂZUTE ÎN SER ALE VITAMINEI D 25 OH LA

PACIENȚI CU DEBUT DE POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ

Cojocaru Manole¹, Rusu Elena², Cojocaru Inimioara Mihaela³, Siloşi Isabela⁴

¹Disciplina de Fiziologie, Facultatea de Medicină, Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti, Centrul Clinic de Boli

Reumatismale „Dr Ion Stoia”, Bucureşti, ²Disciplina de Biochimie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea „Titu

Maiorescu”, Bucureşti,

³Departamentul de Neurologie

„Prof. Gheorghe Marinescu”, Spitalul Clinic Colentina,

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, ⁴Disciplina de Imunologie, Universitatea de Medicină şi

Farmacie, Craiova, România

Adresa pentru coresponden ă:

Cojocaru Manole

Str omas Masaryk Nr 5, Sector 2, Codul Poştal 020983

Bucureşti, România

E-mail: mancojocaru@yahoo.com

Primit: 12.08.2013

Acceptat: 30.08.2013

Med Con October 2013, Vol 8, No 3, 63-65

Rezumat

folosit corela ia Spearman, iar diferen ele între grupuri

au fost calculate cu testul Fisher și testul t par pentru

Introducere: Studiile recente au sugerat rolul

variabile continue.

imunoregulator al vitaminei D. S-a sugerat o asociere

Rezultate: Concentra iile serice de 25(OH)D erau

între de cien a de vitamina D și apari ia poliartritei

scăzute la 46 dintre 74 pacien i cu PR (62%) vs. 80

reumatoide (PR). În prezent nu există studii privind

subiec i normali (p<0,01). Opt dintre cei 46 pacien i au

rolul vitaminei D în activitatea bolii.

prezentat concentra ia de 25(OH)D la limita inferioară.

Obiective: Să evaluăm nivelul

seric

Concentra iile serice de 25(OH)D în PR la debut au

25-hidroxivitamina D [25(OH)D] la pacien i cu PR și

indicat corela ie directă cu agravarea bolii

(r=0,61;

să investigăm efectele nivelurilor de vitamina D în ser

p<0,01). Nivelurile de 25(OH)D se corelează cu niveluri

asupra evolu iei clinice a pacien ilor cu PR la debut.

serice crescute de CRP (r=0,59; p<0,01). Concentra ia

Material și metode: Concentra iile serice de

serică medie de 25(OH)D la pacien i cu PR a fost

25(OH)D au fost determinate la 74 pacien i cu PR la

28,34±8,7 nmol/l (limitele între 18,52 și 41,36 nmol/l),

debut (M/F 25/49) cu vârsta medie 35,7±11,4 ani

comparativ cu 52,42±13,4 nmol/l (limitele între 36,17

(limite de la

21,9 ani la 58,4 ani); durata medie a

și 70,31) la subiec ii normali; (p<0,001)

poliartritei 5,1±4,3 luni (limite de la 2 luni la 10,2 luni)

Concluzie: To i pacien ii cu PR la debut au

comparativ cu 80 subiec i normali (M/F 27/53) cu

prezentat de cien ă marcată de 25(OH)D. Concentra ia

vârsta medie 34,2±10,7 ani (limite între 22,4 ani și 47,8

scăzută de

25(OH)D prezintă consecin e negative

ani). Nivelurile serice de 25(OH)D au fost determinate

asupra evolu iei clinice.

folosind

analiza

imunoenzimatică

(ELISA).

Cuvinte cheie: vitamina D, poliartrita reumatoidă,

Concentra iile de

25(OH)D au fost exprimate în

activitatea bolii

nmol/L. Rezultatele au fost analizate statistic folosind

testul t Student; valoarea p<0,05 (95% intervalele de

Vitamina D joacă rol un rol în men inerea

încredere) a fost considerat semni cativ statistic. S-a

homeostaziei imune [1,2]. S-au acumulat dovezi care

The Low Serum Concentrations of 25-Oh Vitamin D in Patients with Early Rheumatoid Arthritis

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

sprijină ideea că homeostazia alterată a vitaminei D

pacien i cu PR (62%) vs. subiec ii normali (p<0,01).

contribuie la mecanismele patogene în PR [3]. Poliartrita

Opt dintre 46 pacien i au prezentat 25(OH)D la limita

reumatoidă este o boală autoimună care prezintă

inferioară. Valorile serice de 25(OH)D la pacien i cu PR

poliartrită simetrică și cronică. Patogenia este numai

la debut au indicat o corela ie directă cu activitatea severă

par ial elucidată dar poate să includă factorii de

a bolii (r=0,61; p<0,01). Nivelurile de 25(OH)D s-au

susceptibilitate genetici precum antigenele clasei de

corelat cu nivelurile serice crescute de CRP

(r=0,59;

histocompatibilitate majoră, factorii de mediu

p<0,01). Concentra ia serică medie de

25(OH)D la

declanșează activarea sistemului imun înnăscut și

pacien i cu PR la debut a fost 28,34±8,7 nmol/L (limitele

adaptativ. De cien a de vitamina D ar putea să e

între 18,52 și 41,36 nmol/l), comparativ cu subiec ii

eventual unul dintre factorii declanșatori ai distrugerii

normali

52,42±13,4 nmol/L (limitele între

36,17 și

cartilajului în PR [4,5]. In uen a vitaminei D asupra

70,31 nmol/l); (p<0,001). Serum values of 25(OH)D,

bolilor autoimune nu este complet cunoscută.

titrurile anticorpilor anti-CCP3 IgG și nivelurile serice

crescute de CRP s-au corelat cu activitatea bolii (r=0,61,

Material şi metode

r=0,64, respectiv r=0,73). Nivelurile serice de 25(OH)D

la femei bolnave/femei sănătoase au indicat o corela ie

Concentra iile serice de

25-hidroxivitamină D

(r=0,31); la bărba i bolnavi/bărba i sănătoși (r=0,34); la

[25(OH)D] au fost determinate la 74 pacien i (vârsta

femei bolnave/bărba i bolnavi

(r=0,63); la femei

medie 35,7±11,4 ani, media duratei poliartritei 5,1±4,3

sănătoase/bărba i sănătoși (r=0,84).

luni) și 80 subiec i sănătoși (vârsta medie 34,2±10,7 ani).

Diagnosticul de PR se bazează în special de

Discu ii

manifestările clinice ale bolii și mai pu in pe datele

serologice reduse. Numărul articula iilor afectate este

Autorii au demonstrat că pacien ii cu PR prezintă

variabil la debutul bolii. Boala poate să debuteze cu

risc crescut de de cien ă de vitamina D. Nivelul extrem

afectarea uneia dintre articula ii sau a mai multor, de

de scăzut de 25(OH)D are consecin e negative asupra

asemenea poate să prezinte un debut palindromic.

evolu iei clinice. Nivelurile scăzute de vitamina D sunt

Datele care sunt în continuă creștere indică folosirea

legate de activitatea crescută în PR.

anticorpilor anti-CCP3 IgG ca marker serologic pentru

Se pare că vitamina D, de asemenea, este un reglator

eviden ierea PR la debut.

important al func iei imune. De cien a de vitamina D

Anticorpii în serul pacien ilor fa ă de peptidele

sau aportul redus a fost legat de creșterea susceptibilită ii

ciclice citrulinate au fost testa i folosind kit-ul ELISA

de apari ie a bolilor autoimune. Recent de cien a de

pentru anticorpi anti-CCP3 IgG.

vitamina D a fost implicată ca un poten ial factor de

Concentra ia serică de 25(OH)D a fost determinată

mediu pentru declanșarea de numeroase tulburări

folosind ELISA. Concentra iile de

25(OH)D erau

autoimune, cum ar PR [6-9]. În ultimii ani, s-a

exprimate în nmol/l. Rezultatele au fost analizate

demonstrat rolul posibil al vitaminei D în patogenia

statistic folosind testul t Student și valoarea p<0,05

PR. Nivelurile serice de 25(OH)D s-au corelat invers cu

(95% intervalele de încredere) a fost

semni cativ statistică. Analizele de

corela ie au fost efectuate folosind

corela ia Spearman, și diferen ele între

grupuri au fost calculate cu testul

Fisher și și testul t par pentru variabile

continue.

Rezultate

To i pacien ii cu RA prezentau

anticorpi

anti-CC3

IgG.

Concentra iile serice medii de 25(OH)

D la grupul de pacien i au fost

demni cativ mai scăzute decât cele de

la lotul martor. Concentra ia în ser de

Figura 1. Valoarea medie a concentra iilor serice de vitamina D

25(OH)D a fost scăzută la 46 din 74

la pacien i cu poliartrită reumatoidă la debut comparativ cu lotul martor

Cojocaru et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

severitatea PR [10-12]. Aportul crescut de vitamina D

management of rheumatoid arthritis. Rheumatology

ar putea asociat cu risc scăzut de PR, totuși, această

2008;47:1617-21.

observa ie este o ipoteză. Rolul ziopatologic al

Costenbader KH, Feskanich D, Holmes M Karlson

vitaminei D în in ama ia articulară, rămâne totuși,

EW, Benito-Garcia E. Vitamin D intake and risk of

neclar.

systemic lupus erythematosus and rheumatoid arthritis

in women. Ann Rheum Dis 2008;67:530-5.

Marques C, Dantas A, Fragoso T, et al. e importance

Referin e

of vitamin D levels in autoimmune diseases. Bras J

Rheumatol 2010;50:73-80.

1. Wen H, Baker JF. Vitamin D, immunoregulation, and

Patel S, Farragragher T, Berry J, et al. Association

rheumatoid arthritis. Journal of Clinical Rheumatology

between serum vitamin D metabolite levels and disease

2011;17:102-7.

activity in patients with early in ammatory polyarthritis.

2. Kiran G, Debashish D. Vitamin D and rheumatoid

Arthritis Rheum 2007;56:2143-9.

arthritis: is there a link? Int J Rheum Dis 2008;11:206-

Cutolo M, Otsa K, Ypras M, et al. Vitamin D and

11.

rheumatoid arthritis: comment on the letter by Nielen et

3. Cantorna MT. Vitamin D and autoimmunity: is

al [letter]. Arthritis Rheum 2007;56:1719-20.

vitamin D status an environmental factor a ecting

10.

Haque UJ, Barlett SJ. Relationship among vitamin D,

autoimmune disease prevalence? Proc Soc Exp Biol

disease activity, pain and disability in rheumatoid

Med 2000;223:230-3.

arthritis. Clin Exp Rheumatol 2010;28:745-7.

4. Craig SM, Yu F, Curtis JR, et al. Vitamin D status and

11.

Szodoray P, Nakken B, Gaal J, et al. e complex role

its associations with disease activity and severity in

of vitamin D in autoimmune diseases. ScandJ Immunol

African Americans with recent-onset rheumatoid

2008;68:261-9.

arthritis. J Rheumatol 2010;37:275-81.

12.

Holick MF. Vitamin D de ciency. N Engl J Med

5. Leventis P, Payel S. Clinical aspects of vitamin D in the

2007;357:266-81.

The Low Serum Concentrations of 25-Oh Vitamin D in Patients with Early Rheumatoid Arthritis

Medical Connections/Conexiuni Medicale

Declara ia de con ict de interese

Medical Connections/Conexiuni Medicale (Med Con) solicită tuturor autorilor şi recenzorilor să declare

orice con ict de interese care ar putea interveni în contribu iile lor.

Con ictul de interese pentru un anumit manuscris există atunci când un participant în procesul de

recenzie inter pares (peer review) şi de publicare -autor, referent, sau editor- are legături cu activită i care

l-ar putea in uen a necorespunzător pe el sau judecata lui, indiferent dacă aceasta este sau nu afectată.

Rela iile nanciare cu industria medicală, de exemplu prin muncă salarială, consultan ă, de inere de

ac iuni, onorarii, testimoniale ca şi expert, e direct, e prin intermediul familiei, sunt de obicei considerate

a cele mai importante con icte de interese. Cu toate acestea, pot apărea con icte din alte motive, cum ar

rela iile personale, concuren a academică şi implicarea intelectuală.

Încrederea publicului în procesul de revizuire inter pares şi credibilitatea articolelor publicate depinde

în parte de cât de bine este administrat posibilul con ict de interese în timpul redactării, recenziei inter

pares şi a luării deciziilor editoriale. Părtinirea poate de multe ori identi cată şi eliminată prin aten ia

crescută asupra metodelor ştiin i ce şi concluziilor lucrării. Rela iile nanciare şi efectele lor sunt mai uşor

de identi cat decât alte con icte de interese. Participan ii la peer review şi în procesul de publicare trebuie

să-şi dezvăluie posibilele con ictele de interese, iar informa iile trebuie să e puse la dispozi ie, astfel încât

şi al ii să poată aprecia aceste efecte pentru ei înşişi.

Autori: atunci când trimit un manuscris sau o scrisoare, autorii sunt responsabili pentru recunoaşterea

şi divulgarea con ictelor nanciare şi altor con icte de interese care ar putea să le in uen eze activitatea. Ei

trebuie să recunoască în manuscris orice sprijin nanciar pentru activitate, precum şi orice alte legături

nanciare sau personale în munca lor.

Recenzorii: evaluatorii externi inter pares trebuie să dezvăluie editorilor orice con icte de interese care

le-ar putea părtini opiniile asupra manuscrisului şi ar trebui să se recuze de la recenzia anumitor manuscrise

în cazul în care cred că este oportun. Editorii trebuie să e conştien i de posibilele con icte de interese ale

recenzorilor în interpretarea recenziilor şi trebuie să judece pentru ei dacă recenzorul ar trebui să e recuzat.

Recenzorii nu trebuie să utilizeze informa iile în munca lor, înainte de publicare, pentru a-şi promova

propriile interese.

Titlul manuscrisului: ________________________________________________________

 Declar că nu există con ict de interese

 Declar că există următoarele con icte de interese poten iale:

_________________________________________________________________________

_________________________________

Nume

Semnătura/Data

Vă rugăm trimite i acest formular semnat pe fax sau mail la sediul editorului Med Con.

Fax: +40-261-710456

Email: colmedsm@gmail.com

ORIGINAL ARTICLES

DISCUȚIA DESPRE SEX DINTRE PĂRINȚI ŞI COPIII LOR ÎN

COMUNITATEA ARABĂ DIN ISRAEL

Joubran Samia¹, Marcus Ohad², Rath-Wolfson Lea^6,8,Tova Hartman⁴, Iancu Iulian^3,8, Weizman Abraham^5,8,

Ram Edward^7,8

¹Facultatea de Medicină Bruce Rappaport, Institutul Tehnologic Technion şi Centrul Medical Emek, ²Departamentul de

Psihologie, Colegiul Yezreel Valley, ^3,8Clinica de Sănătate Mentală Yavne, ⁴Departamentul de Educa ie şi al Genurilor,

Universitatea Bar-Ilan, Israel, ^5,8Centrul de Sănătate Mentală Geha, Petah Tikva, Israel, ^6,8Departamentul de Patologie,

Spitalul Hasharon, Centrul Medical Rabin, ^7,8Departamentul de Chirurgie Generală, Spitalul Hasharon, Centrul

Medical Rabin, ⁸Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea Tel Aviv

Adresa pentru coresponden ă:

Edward Ram

Division of General Surgery, Rabin Medical Center-Campus Golda

Petach Tiqva, 7 Keren Kaiemet St.

Tel: 972-3-9372323, Fax: 972-3-9372401

E-mail: edwardrm@netvision.net.il

Primit: 10.01.2013

Acceptat: 30.06.2013

Med Con October 2013, Vol 8, No 3, 67-74

Rezumat

studii academice, vorbesc cu copiii lor despre valorile

religioase ale actului sexual, în timp ce creștinii, în

Aproape jumătate din popula ia globului are mai

special cei cu studii academice, vorbesc cu copiii lor

pu in de douăzeci și cinci de ani. Rezultatele negative ale

despre contracep ie. De asemenea, am constatat că to i

sarcinii, infec iile cu transmitere sexuală, violen a și

părin ii, în special musulmanii religioși, vor să știe cu

consumul de alcool amenin ă sănătatea oamenilor în a

cine se întâlnesc copiii lor, unde se întâlnesc și cât de

doua decadă de via ă mai mult decât la orice altă grupă

intime sunt aceste întâlniri. În sfârșit, am constatat că

de vârstă. Adolescen a este o perioadă cu libertate

to i părin ii, în special cei non-religioși (atât musulmani

crescută în a face alegeri, iar capacitatea adolescen ilor

cât și creștini), cred că au primit o educa ie sexuală e

de a se confrunta cu aceste alegeri și să ia decizii sănătoase

de citară, e foarte de citară de la părin ii lor.

este crucială pentru dezvoltarea lor. Părin ii pot avea o

Cuvinte cheie: discurs, părin i, adolescen i,

in uen ă importantă asupra comportamentului copiilor

educa ie sexuală, sectorul arab israelian, musulmani,

lor, rela iile părinte-copil precum și monitorizarea și

creștini

supravegherea parentală ind asociate cu debutul mai

târziu al activită ii sexuale în rândul copiilor. E cacitatea

Introducere

unei astfel de discu ii ar putea depinde de o serie de

factori, incluzând sexul părintelui și al copilului, nivelul

Când tinerii simt că pierd legătura cu familia, casa,

rela iei dintre ei, atitudinea părin ilor fa ă de activitatea

școala, se pot implica în activită i care le pun sănătatea

sexuală a adolescen ilor și de abilitatea părintelui de a

în pericol. Lipsa discu iei dintre copii și părin ii lor

discuta despre sexualitate deschis și fără jenă. Am

afectează comportamentele și atitudinile copiilor. Cei

constatat că musulmanii, în special cei religioși și fără

care au relatat sentimentul de lipsă de căldură, dragoste,

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

sau de îngrijiri parentale, sunt cei care au cele mai multe

Cei preocupa i de sexualitatea adolescen ilor și

șanse de a prezenta dezechilibru emo ional, scăderea

sănătatea reproducerii s-au străduit să stimuleze discu ia

stimei de sine, probleme școlare, consum de droguri și

părinte-copil despre sex, din mai multe motive. În

comportamente sexuale riscante [1].

primul rând, ampli carea unei astfel de discu ii este

Părin ii pot avea o in uen ă importantă asupra

importantă în sine. În al doilea rând, în unele

comportamentelor copiilor lor. Studiile au indicat că

comunită i, este mult mai larg acceptat și mai pu in

rela iile de sus inere părinte-copil și monitorizarea și

controversat pentru părin i să-și exprime valorile și

supravegherea parentală sunt asociate cu activitatea

credin ele lor despre sex fa ă de copii lor, decât pentru

sexuală întârziată în rândul copiilor

[2]. Dinamica

profesori sau al i educatori să vorbească despre sex în

rela iilor părinte-copil și a comunicării sunt foarte mult

sala de clasă. În al treilea rând, ampli carea discu iei

in uen ate de cultura și mediul social în care ei trăiesc.

părinte-copil despre valorile sexului și utilizarea de

Comunicarea parinte-copil pe problemele sexuale

contraceptive este asociată, în anumite condi ii, cu o

rămâne o problemă di cilă. Cei mai mul i adolescen i

întârziere a debutului sexual, sau cu o mai mare utilizare

nu par a se sim i confortabil când vorbesc despre

a contracep iei [10]. Discursul poate ajuta la reducerea

sexualitate cu părin¬ ii lor [3].

asumării riscului sexual de către adolescen i, cum ar

E cacitatea unei astfel de discu ii poate depinde de

sarcinile nedorite și a bolilor cu transmitere sexuală.

o serie de factori, incluzând sexul părintelui și al

Într-adevăr, programele educa ionale e ciente cu privire

copilului, nivelul rela iei dintre ei, atitudinea părin ilor

la sex și a bolilor cu transmitere sexuală sau HIV, de

fa ă de sex la adolescen i și de capacitatea părintelui de a

multe ori ampli că discu ia părinte-copil despre sex [4].

discuta despre sexualitate deschis și confortabil

[4].

Israelul este o resursă valoroasă pentru furnizarea

Majoritatea adul ilor tineri doresc să știe despre

unei abordări multi-religioase pentru diverse probleme.

abstinen ă, contraceptive și modul de prevenire a HIV și

El prezintă o varietate de religii, grupuri etnice, culturi

a altor infec ii cu transmitere sexuală (ITS). Cu toate

și tradi ii. Statul Israel are aproape

7,4 milioane de

acestea, părin ii au de multe ori di cultă i în a discuta

locuitori. Caracteristica cea mai importantă a popula iei

despre sex. Studiile au arătat ca adolescen ii care au

Israelului este marea sa diversitate. Pe lângă principala

raportat că simt o conexiune cu părin ii și cu familia lor

împăr ire a locuitorilor ării în evrei

(80%) și arabi

au mai multe șanse decât al ii de a amâna ini ierea

(20%), există mult mai multe subdiviziuni. Evreii, de

actului sexual. Adolescen ii care au spus că familiile lor

exemplu, sunt împăr i i în religioși și laici, în timp ce

sunt calde și grijulii au raportat, de asemenea, o utilizare

aceștia din urmă includ diferite comunită i de imigran i

a marijuanei mai redusă și un stres emo ional mai redus

care își păstrează cultura. Arabii sunt împăr i i în

decât colegii lor

[5]. Într-un studiu care a explorat

musulmani, creștini și druzi. Cea mai mare minoritate

sursele primei discu ii despre sex cu copii [6], Moore și

de non-evrei în Israel este cea arabă, care reprezintă

Davidson au arătat că în rândul femeilor studente

aproximativ o cincime din popula ia ării. Marea

necăsătorite, cele care au vorbit primele despre sex cu

majoritate a arabilor din Israel sunt musulmani suni i,

mama lor au fost mai mult dispuse de a utiliza

doar aproximativ o zecime ind creștini. Diferen ele

contraceptive la primul contact sexual decât cele care au

culturale dintre evrei și arabi în Israel dirijează valorile

învă at despre sex de la colege sau profesori.

de bază ale ecărui sector, datorită apartenen ei culturale

Adolescen a este o perioadă de libertate crescută în a

derivate din patru origini: etnie, limbă, religie și

face alegeri, iar capacitatea adolescentului de a se

na ionalitate [11].

confrunta cu aceste alegeri și să ia decizii sănătoase este

În creștinism, Biserica este educatorul normelor

crucială pentru dezvoltare [7]. O’Sullivan și colab. [8]

morale și etice, ea a primit misiunea specială de pază și

au sugerat că pentru unele fete dezvoltarea sexuală

protec ie a înaltei demnită i a căsătoriei și cea mai

cauzează un con ict, care afectează discu ia cu mamele

importantă responsabilitate a transmiterii vie ii umane.

lor și necesită ob inerea educa iei sexuale din alte surse.

Educa ia sexuală este un drept de bază și o datorie a

Genera ia adolescen ilor de astăzi este cea mai mare

părin ilor și trebuie să e întotdeauna efectuată sub

din istorie. Aproape jumătate din popula ia globului are

îndrumarea lor atentă, e la domiciliu, e în centre

mai pu in de douăzeci și cinci de ani. Rezultatele

educa ionale alese și controlate de ei. Misiunea de a

negative ale sarcinii, infec iilor cu transmitere sexuală,

educa cere ca părin ii creștini să prezinte copiilor lor

violen a și concep ia sub in uen a alcoolului, amenin ă

toate subiectele care sunt necesare pentru maturizarea

starea de sănătate a oamenilor în a doua decadă de via ă

treptată a personalită ii lor, din punct de vedere creștin

mai mult decât la orice altă grupă de vârstă [9].

și ecleziastic [12]. În Islam, sexualitatea este considerată

parte a identită ii ca in e umane: Islamul este explicit

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

cu privire la mai multe aspecte ale sexualită ii umane.

(1) Care sunt subiectele sexuale abordate de părin i

De asemenea, pe baza Hadith-ului care arată dorin a

cu copiii lor?

Profetului de a discuta aceste probleme în mod deschis,

(2) Ce cantitate de detalii doresc părin ii să știe

ar trebui să e evident că educa ia cu privire la aspecte

despre persoana cu care se întâlnesc copiii lor? Doresc să

legate de sex este acceptabilă

[13]. Predarea despre

știe unde se întâlnesc? Doresc să știe cât de intime sunt

sexualitate nu este în sine o încălcare a moralei, într-

aceste întâlniri?

adevăr, părin ii sunt îndemna i să nu simtă timiditate

(3) Sunt părin ii mai liberali acum, decât au fost

sau jenă cu privire la furnizarea de informa ii necesare

părin ii lor?

despre sex copiilor lor [13]. Explicarea anatomiei și a

Procedură

modi cărilor corpului experimentate în cursul pubertă ii

Chestionarele au fost furnizate administratorilor

sunt esen iale pentru a permite tinerilor să crească cu o

școlilor din întreaga ară, care le-au trimis părin ilor

imagine de sine sănătoasă. Într-o epocă în care activitatea

selecta i aleatoriu de la școlile lor. Chestionarele

sexuală în multe ări debutează la o vârstă fragedă,

completate anonim au fost trimise înapoi la anchetatori

adolescen ii musulmani trebuie să e informa i, pentru

prin e-mail. Din 1.000 de chestionare, au fost returnate

a permite o mai bună adaptare pentru a face fa ă

797, cu o rată de răspuns de 79,7%, care este mare

presiunii de grup. Educa ia sexuală poate predată într-

pentru comunitatea arabă.

un mod care să informeze tinerii despre sexualitate în

termeni știin i ci și morali [13].

Rezultate

Acest studiu își propune să răspundă la următoarele

întrebări:

Am vrut să examinăm diferen ele dintre musulmani

1. Există o corela ie între religia părin ilor

și creștini în ceea ce privește rela ia dintre părin i și

(musulmană sau creștină) și discu ia cu copiii lor?

copiii lor.

Diferen ele dintre părin ii laici și cei religioși, precum și

Primul lucru pe care am vrut să-l știm este ce

între mediul academic și non-academic ampli că această

subiecte privind sexul abordează părin ii în discu ii cu

corela ie?

copiii. Am constatat că 56,7% dintre părin i au vorbit

2. Există o corela ie între religia părin ilor

cu copiii lor despre valorile religioase ale actului sexual,

(musulmană sau creștină) și cât de liberală este abordarea

49,4% au vorbit despre pubertate, 49,3% au vorbit

lor privind educa ia sexuală? Diferen ele dintre părin ii

despre actul sexual și sarcină, 48,2% au vorbit despre

seculari și cei religioși, precum și între mediul academic

bolile sexuale, 42,3% au vorbit despre amânarea actului

și non-academic ampli că această corela ie?

sexual până la căsătorie și doar 28,7% dintre părin i au

vorbit cu copiii lor despre contracep ie.

Metodologia de cercetare

Am găsit o corela ie medie și semni cativă (Φ=0,20)

între religia părintelui și subiectul privind valorile

Participan ii

religioase ale actului sexual

[χ(1)=28,44, p<0,001],

Participan ii au fost 797 de părin i israeliano-arabi

astfel încât părin ii musulmani au vorbit cu copiii lor cu

din tot Israelul, a căror interval de vârstă a fost între 20

privire la valorile religioase ale actului sexual (65,8%)

și 66 de ani (M=39). Printre ei au fost 371 de creștini și

mai mult decât au făcut-o părin ii creștini (34,8%). În

426 musulmani, 208 bărba i și 589 femei; 533 locuiesc

plus, printre părin ii musulmani, am găsit o corela ie

în orașe și 264 în mediul rural sau sate; 483 cu studii

medie și semni cativă

(Φ=0,11) între gradul de

academice și

314 non-academice. În plus,

545 de

religiozitate și subiectul privind valorile religioase ale

participan i s-au de nit ca seculari sau tradi ionaliști, iar

actului sexual [χ(1)=4,52, p<0,05], astfel încât părin ii

252 s-au de nit ca ind religioși sau foarte religioși.

musulmani religioși au discutat cu copiii lor despre

Chestionare

valorile religioase ale actului sexual (71,7%) mai mult

Studiul s-a bazat pe chestionare elaborate de

decât au făcut-o părin ii musulmani non-religioși

Blendon [15], care au constat din patruzeci și două de

(61,3%). Am constatat, de asemenea, o corela ie slabă și

întrebări cu răspunsuri multiple, care examinează

semni cativă

(Φ=0,15), între gradul de studii și

atitudinea unui părinte fa ă de educa ia sexuală.

subiectul privind valorile religioase ale actului sexual

Chestionarul a fost tradus în limba arabă (traducere în

[χ(1)=8,18, p<0,005], astfel încât părin ii musulmani

ambele sensuri) și a fost certi cat de un specialist de

fără studii academice au vorbit cu copiii lor despre

limbă arabă. Din acest chestionar au fost utilizate trei

valorile religioase ale actului sexual (74,3%) mai mult

întrebări.

decât au făcut părin ii musulmani cu studii academice

Întrebările care au ghidat această cercetare sunt:

(60,2%).

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

cantitatea de detalii pe care doresc să o

cunoască despre cine se întâlnește cu

copiii lor [U(768)=67144,5, p<0,05],

astfel

încât părin ii musulmani

(M=400,30) au dorit să știe mai în

detaliu despre cine se întâlnește cu

copiii lor decât părin ii creștini

(M=366,96). În plus, printre

musulmani, am găsit o diferen ă

semni cativă între părin ii religioși și

non-religioși cu privire la cantitatea

Figura 1. Procentul părin ilor care au vorbit cu copiii lor despre

de detalii pe care doresc să o cunoască

diferite subiecte despre sex

despre persoana pe care copiii lor o

întâlnesc [U(404)=16,903, p<0,005],

Am găsit o corela ie slabă și semni cativă (Φ=0,09)

astfel încât părin ii musulmani religioși (M=220,15) au

între religia părin ilor și subiectul contracep iei

vrut să știe în detaliu despre persoana pe care copiii lor o

[χ(1)=4,90, p<0,05], astfel încât părin ii musulmani au

întâlnesc, mai mult decât părin ii musulmani non-

vorbit cu copiii lor despre contracep ie (25,3%) mai

religioși (M=189,55).

pu in decât cei creștini

(32,8%). În plus, în rândul

În plus, am constatat o diferen ă semni cativă între

părin ilor creștini, am găsit o corela ie slabă și

părin ii musulmani și creștini cu privire la cantitatea de

semni cativă

(Φ=0,17) între gradul religiozitate și

detalii pe care doresc să o știe despre locul de întâlnire al

subiectul contracep iei

[χ(1)=8,99, p<0,005], astfel

copiilor lor

[U(752)=64061,5, p<0,05], astfel încât

încât părin ii creștini religioși au vorbit cu copiii lor

părin ii musulmani (M=392,99) au vrut să cunoască

despre contracep ie (17,6%) mai pu in decât au făcut-o

mai în detaliu locul de întâlnire al copiilor lor decât

părin ii creștini non-religioși (36,9%).

părin ii creștini

(M=358,44). Printre musulmani, am

Nu a existat nicio corela ie semni cativă între religie

găsit o diferen ă semni cativă între părin ii religioși și

și oricare dintre celelalte subiecte și nicio corela ie

non-religioși cu privire la cantitatea de detalii pe care

semni cativă între gradul de religiozitate și nivelul

doresc să o cunoască despre locul de întâlnire al copiilor

academic pentru oricare dintre celelalte subiecte, în

lor

[U(393)=15597,5, p<0,001], astfel încât părin ii

rândul musulmanilor sau creștinilor. Figura 1 reprezintă

musulmani religioși (M=216,47) au vrut să știe mai

rezultatele de mai sus.

multe detalii despre locul de întâlnire al copiilor lor

Al doilea lucru pe care am vrut să-l știm este procentul

decât au vrut părin ii musulmani non-religioși

părin ilor care vor să cunoască în detaliu cu cine se

(M=182,91). De asemenea, printre musulmani, am

întâlnesc copiii lor, unde se întâlnesc și cât de intime sunt

găsit o diferen ă semni cativă între părin ii cu studii

aceste întâlniri. Am constatat că 64,8% dintre părin i

academice și non-academice cu privire la cantitatea de

doresc să cunoască în detaliu cu cine se întâlnesc copiii

detalii pe care doresc să o știe despre locul de întâlnire al

lor, 26,3% doresc doar să știe cu cine se întâlnesc copiii

copiilor lor

[U(393)=16,132, p<0,05], astfel încât

lor, 8,2% doresc să știe doar o parte despre cei care se

părin ii musulmani cu studii academice (M=187,28) au

întâlnesc cu copiii lor, iar 0,7% nu doresc să știe cu cine

vrut să știe mai pu ine detalii despre locul de întâlnire al

se întâlnesc copiii lor. În plus,

64,8% dintre părin i

copiilor lor, decât au vrut părin ii musulmani fără studii

doresc să cunoască în detaliu unde se întâlnesc copiii lor,

academice (M=211,92).

24,9% doresc doar să știe unde se întâlnesc copiii lor,

În sfârșit, am găsit o diferen ă semni cativă între

9,3% doresc să știe doar o parte despre unde se întâlnesc

părin ii musulmani și creștini cu privire la cantitatea de

copiii lor, iar 1,1% nu doresc să știe unde se întâlnesc

detalii pe care doresc să o știe despre cât de intime sunt

copiii lor. În sfârșit,

62,6% dintre părin i doresc să

întâlnirile copiilor lor [U(754)=69,221, p<0,005], astfel

cunoască în detaliu cât de intime sunt întâlnirile copiilor

încât părin ii musulmani (M=397,43) au vrut să știe în

lor, 25,2% doresc doar să știe cât de intime sunt întâlnirile

detaliu despre cât de intime sunt întâlnirile copiilor lor,

copiilor lor, 9,8% doresc să știe doar par ial cât de intime

fa ă de cât au vrut părin ii creștini (M=355,45). În plus,

sunt întâlnirile copiilor lor, iar 2,4% nu doresc să știe cât

printre musulmani, am găsit o diferen ă semni cativă

de intime sunt întâlnirile copiilor lor.

între părin ii religioși și non-religioși cu privire la

Am găsit, de asemenea, o diferen ă semni cativă

cantitatea de detalii pe care doresc să o știe despre cât de

între părin ii musulmani și creștini cu privire la

intime sunt întâlnirile copiilor lor

[U(396)=16,258,

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

p<0,005], astfel că părin ii musulmani

religioși (M=215,73) au vrut să știe în

detaliu despre cât de intime sunt

întâlnirile copiilor lor, fa ă de cât au

vrut părin ii musulmani non-religioși

(M=185,81). Figura

2 reprezintă

rezultatele de mai sus.

A treia întrebare pusă părin ilor a

fost dacă ei sunt mai liberali decât au

fost părin ii lor. Am constatat că

39,5% dintre părin i cred că sunt mai

Figura 2. Cantitatea de detalii (în procente) pe care părin ii doresc să o ştie

liberali decât au fost părin ii lor, 52%

despre cine se întâlneşte cu copiii lor, unde se întâlnesc şi cât de intime sunt

cred că ei sunt par ial mai liberali

aceste întâlniri

decât au fost părin ii lor, iar

8,5%

cred că ei și părin ii lor sunt la fel de

liberali. Am găsit, de asemenea, o

diferen ă semni cativă între părin ii

musulmani și creștini despre părerea

lor dacă ei sunt mai liberali decât au

fost părin ii lor

[U(709)=57,387,

p<0,05],

astfel

încât

părin ii

musulmani (M=340,44) au crezut că

sunt mai pu in liberali decât au fost

părin ii lor, fa ă de cât au crezut

părin ii creștini (M=370,71). Figura 3

Figura 3. Procentul părin ilor care cred că sunt mai mult, par ial mai mult,

reprezintă rezultatele de mai sus.

sau la fel de liberali decât au fost părin ii lor, în general şi în func ie de religie

Ultimul lucru pe care l-am

întrebat a fost ce fel de educa ie

sexuală au primit de la părin ii lor.

Am constatat ca 45,6% dintre părin i

cred că au primit o educa ie sexuală

foarte de citară de la părin ii lor,

30,2% cred că au primit o educa ie

sexuală de citară de la părin ii lor,

16,7% cred că au primit o educa ie

sexuală bună de la părin ii lor și doar

7,6% cred că au primit o educa ie

Figura 4. Procentul părin ilor care cred că au primit o educa ie sexuală de la

sexuală foarte bună de la părin ii lor.

părin ii lor foarte bună, bună, slabă sau foarte slabă, în general şi în func ie

În plus, cu toate că nu am găsit

de religie şi de gradul de religiozitate

diferen e semni cative între religii cu

privire la ce fel de educa ie sexuală au

primit de la părin ii lor [U(713)=61434,5, ns], am găsit

fa ă de ce cred părin ii creștini non-religioși (M=163,67).

o diferen ă semni cativă între gradul de religiozitate cu

Figura 4 reprezintă rezultatele de mai sus.

privire la ce fel de educa ie sexuală au primit de la

părin ii lor, atât pentru părin ii musulmani

Discu ie

[U(375)=15085,5, p<0,05], cât și pentru părin ii

creștini

[U(338)=7712, p<0,05], astfel încât părin ii

Educa ia este un proces inten ional structurat

religioși musulmani (M=201,30) cred că au primit o

pentru a împărtăși cunoștin e și abilită i și pentru a

educa ie sexuală mai bună de la părin ii lor, fa ă de ce

in uen a procesul de dezvoltare al unui individ [14].

cred părin ii musulmani non-religioși (M=177.99), iar

Educa ia sexuală permite oamenilor să dobândească

părin ii creștini religioși (M=192,23) cred că au primit o

cunoștin e și să dezvolte abilită i pe care le pot folosi

formă mai bună de educa ie sexuală de la părin ii lor,

pentru a se proteja pe ei înșiși și pe al ii [7].

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Studiul nostru a avut două scopuri. Primul a fost de

majoritatea părin ilor au vrut să știe totul despre copiii

a găsi o corela ie între religia părin ilor (musulmană sau

lor și rela ia cu partenerul lor, 65% din ambele religii,

creștină) și discu ia cu copiii lor, precum și pentru a a a

musulmană și creștină, au vrut să știe cu cine și unde

dacă diferen ele dintre mediul academic și cel non

adolescentul se întâlnește și cât de intime sunt întâlnirile

academic și dintre părin ii laici și cei religioși ampli că

lui. Musulmanii au vrut să știe despre copiii lor, mai

această corela ie. Al doilea a fost de a găsi o corela ie

mult decât creștinii.

între religia părin ilor

(musulmană sau creștină) și

Gândirea religioasă are o in uen ă enormă asupra

abordarea lor liberală fa ă de educa ia sexuală, precum și

punctelor de vedere și opiniilor credincioșilor cu privire

pentru a a a dacă diferen ele dintre mediul academic și

la sexualitate. Sexualitatea în Islam nu se limitează la

cel non academic și dintre părin ii laici și cei religioși

procreere, de altfel ca și în majoritatea celorlalte religii

ampli că această corela ie.

monoteiste. Islamul face diferen a între sexualitate

În studiul de fa ă doar jumătate din părin i au

„legitimă” și

„nelegitimă”, pe baza stării civile

[18].

raportat că stau de vorbă cu copiii lor despre probleme

Sexualitatea în cadrul căsătoriei este permisă și acceptată

legate de sex, iar mai mult de jumătate dintre ei vorbesc

de societate. Sexualitatea în afara căsătoriei este interzisă

despre valorile religioase și etice ale educa iei sexuale.

și inacceptabilă social [19]. Ca o consecin ă, sexualitatea

Creștinii discută despre contracep ie cu copiii lor mai

nu este numai obiectul unor norme religioase, dar are,

mult decât musulmanii. Creștinii seculari discută despre

de asemenea, efecte asupra statutului social, economic și

controlul nașterii mai mult decât majoritatea părin ilor

public al oamenilor [18].

creștini religioși. Musulmanii laici și religioși au solicitat

Sectorul arab israelian este compus în mare parte

valori educa ionale și morale ale educa iei sexuale,

din creștini și musulmani, ambele religii având o cultură

printre ei, musulmanii cu studii academice au cerut

mediteraneană. Mernissi [20] a descris această cultură ca

aceste învă ături mai mult decât părin ii musulmani fără

una în care subordonarea oamenilor for elor naturale

studii academice. Ini ierea discu iei despre problemele

capricioase și imprevizibile este egalată doar de

sexuale poate di cilă pentru părin ii din comunită ile

subordonarea femeilor bărba ilor. Conform acestei

similare celei arabe din Israel, deoarece aceștia pot

abordări, fetele trebuie să e virgine până la căsătorie. O

nesiguri cu privire la modul de abordare a acestor

fată care nu este fecioară ar aduce rușine pentru familia

probleme. În 1979, Fox a raportat că mai pu in de

sa, iar so ul ei o va trimite înapoi părin ilor. În unele ări

jumătate din adolescen i au vorbit de fapt cu părin ii lor

musulmane fundamentaliste, chiar poate executată.

despre probleme sexuale de bază, cum ar rolul tatălui

Mernissi explică această situa ie cu acurate e:

în reproducere și o pătrime nu au vorbit niciodată cu

„Bărba ii vor acces la femei pentru scurte întâlniri

părin ii lor, nici măcar despre menstrua ie

[15].

sexuale înainte de căsătorie, dar odată ce au decis să se

Constatarea cea mai importantă în cercetarea privind

căsătorească, se lansează într-o căutare frenetică pentru o

educa ia sexuală din ultimul sfert de secol con rmă ceea

fecioară pe care niciun alt bărbat nu a „de orat-o”. Prin

ce ar trebui să e evident intuitiv: copiii care cresc în

urmare, îngrijorările părin ilor arabi israelieni rezultă

familii în care sexualitatea este discutată deschis cresc

din teama că copiii lor vor face lucruri care le vor afecta

sănătoși, au o copilarie mai lungă și sunt mult mai

viitorul, cum ar

pierderea virginită ii și sarcini

responsabili [16].

nedorite.

Un aspect important în discu ia părinte-adolescent

Supravegherea și reglementarea parentală este, de

este de a stabili motivul pentru care părin ii nu reușesc

asemenea, legată de riscul mai redus de sarcină la

să se angajeze în discu ii semni cative cu copiii lor.

adolescen i.

Cercetarea a sugerat cinci clase de îngrijorări pe care

Adolescen ii ai căror părin i îi supraveghează

părin ii le exprimă cu privire la angajarea unor astfel de

îndeaproape sunt mult mai susceptibili de a avea o vârstă

discu ii: nu au cunoștin ele și aptitudinile necesare

mai mare la primul contact sexual, să aibă mai pu ini

pentru a explica lucrurile, îngrijorarea că adolescentul

parteneri și de a folosi contracep ia. Cu toate acestea,

nu își va lua părintele în serios, îngrijorarea dacă discu ia

unele studii indică faptul că monitorizarea foarte strictă

va face o diferen ă, di cultă i în a găsi momentul și locul

de către părin i este asociată cu un risc mai mare de

potrivit și teama de a încuraja activitatea sexuală [17].

sarcini la adolescente, sugerând că supravegherea mai

Unele studii au examinat impactul independent al

pu in invazivă ar putea mai e cientă [1].

surselor, cum ar părin ii, colegii și mass-media. De

Părin ii din studiul nostru au fost întreba i dacă

exemplu, atitudinile sexuale și comportamentul

sunt mai liberali decât părin ii lor. Jumătate au răspuns

adolescen ilor s-au dovedit a

legate mai mult de

că sunt par ial mai liberali și aproximativ 39,5% au spus

discu ia cu părin ii lor

[10,17]. În studiul nostru,

ca sunt mai liberali decât părin ii lor. Și aici, creștinii au

Joubran et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

fost mai liberali decât musulmanii. Atitudinile liberale

Concluzie

sexuale au varia ii de la o persoană la alta. Sunt la fel de

multe diferite atitudini liberale sexuale, după câ i

Scopul acestei cercetări a fost de a investiga discu ia

oameni există în lume. Unele dintre principalele

dintre părin i și copiii lor și pentru a găsi corela ia dintre

in uen e ale atitudinilor liberale sexuale sunt mediul

această discu ie și religia părintelui

(musulmană sau

socio-economic, psiho-intelectual și educa ia, credin ele

creștină), educa ie

(universitară sau nu) și gradul de

religioase și spirituale, precum și dimensiunea familiei.

religiozitate

(laici sau religioși). Am arătat că doar

Copii crescu i în familii mici bene ciază de o aten ie

jumătate dintre părin i vorbesc cu copiii lor despre

individualizată de la părin ii lor. În plus, există mai

problemele legate de sex și, dacă vorbesc despre sex,

multe resurse nanciare, economice și materiale alocate

această discu ie este în cea mai mare parte cu privire la

în familiile mici [21].

valorile religioase și etice. În plus, majoritatea părin ilor

În Israel, rata fertilită ii în rândul femeilor arabe

au vrut să știe totul despre copiii lor și rela ia cu partenerul

musulmane este foarte mare în compara ie cu rata de

lor, inclusiv cu cine și unde se întâlnesc și cât de intime

fertilitate în rândul femeilor creștine arabe (2,9% vs.

sunt întâlnirile lor. Paradoxal, cei mai mul i dintre acești

1,2%). În ultimii ani, există o tendin ă de scădere a ratei

părin i cred că sunt par ial, sau mai liberali decât părin ii

de creștere a popula iei musulmane din Israel. Acest

lor (care nu le-au dat nicio educa ie sexuală).

declin al ratei de creștere poate atribuit în mare parte

Deși există diferen e minore între părin ii creștini și

nivelului de educa ie [11].

musulmani, credem că principalul factor pentru care

Multe dintre aspectele psihosociale ale sexualită ii,

părin ii nu sunt su cient de liberali este comunitatea

cum ar atitudinile sexuale, au fost relativ neexplorate

arabă. Ini ierea discu iei despre problemele sexuale

în diverse grupuri etnice. Există motive să credem că

poate di cilă pentru părin ii din comunitatea arabă

grupurile etnice diferă în ceea ce privește valorile sexuale,

din Israel, deoarece aceștia pot nesiguri cu privire la

luând în considerare factorii separa i culturali, politici,

modul de abordare a acestor probleme.

istorici și socio-economici care in uen ează sexualitatea

Cercetarea noastră este printre pu inele studii

în ecare grup [22].

efectuate privind educa ia sexuală în general și în

În ultima întrebare, părin ii au fost întreba i despre

societatea arabă, în special. Acesta este primul studiu

educa ia sexuală pe care au primit-o de la părin ii lor.

care analizează diferen ele dintre creștini și musulmani și

Majoritatea au declarat că nu au primit nicio educa ie

primul care examinează în profunzime subiectul

sexuală. Nu au existat diferen e între creștini și

discu iei între părin i și copiii lor la aceste două

musulmani.

popula ii. Studiul nostru a contribuit în mod

În Orientul Mijlociu, tabuurile culturale sunt

semni cativ la educa ia sexuală în societatea arabă în

obstacole majore în discu iile informate despre

general, iar în particular, eviden iază asemănările care

problemele de sănătate sexuală și reproductivă, în special

există în această societate.

cu privire la adolescen i. Rela iile sexuale premaritale

Mul umiri: Societă ii pentru Dezvoltarea Cercetării

sunt interzise, iar tăcerea provine în parte din valoarea

Academice Abhath pentru sprijinul și ajutorul în

mare pe care societatea o pune pe virginitatea unei fete

desfășurarea acestui studiu.

înainte de căsătorie și din credin a că a vorbi deschis

despre sănătatea sexuală și reproductivă ar putea încuraja

tinerii necăsători i să facă sex premarital [4].

Referin e

Părin ii care au participat la acest studiu erau

adolescen i acum treizeci de ani, neprimind nicio

1. Resnick MD, Bearman P S, Blum R W, Bauman KE,

educa ie sexuală, pentru că în acele timpuri educa ia

Harris KM, Jones J, Udry JR. Protecting adolescents

sexuală nu era su cient de dezvoltată. În ciuda faptului

from harm: Findings from the National Longitudinal

că în ultimele cinci decenii a existat o liberalizare a

Study on Adolescent Health.

e Journal of the

atitudinilor sexuale și a educa iei sexuale, iar educa ia în

American Medical Association 1997;278,823-32.

sine nu aduce atingere moralei, doar jumatate din părin i

2. Miller BC, Benson B, Galbraith D. Family

au raportat că stau de vorbă cu copiii lor despre probleme

relationships and adolescent pregnancy risk: A research

legate de sex; dintre ei, mai mult de jumătate au vorbit

synthesis. Developmental Review 2001;21,1-38.

despre valorile religioase și etice ale educa iei sexuale.

3. Carrera MA. Parents and their children learning about

Opinia publică din comunitatea arabă în sondajele

sexuality. New York:

e Children’s Aid Society.

israeliene sugerează un sprijin puternic pentru abstinen ă

Retrieved on

3/4/2008 from http://www.

ca un obiectiv comportamental pentru adolescen ă.

advocatesforyouth.org/parents/experts/carerra.htm.

Discourse Between Parents and Their Children about Sex in the Arab Community in Israel

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Kirby D, Lepore G. Sexual risk and protective factors:

13.

Muslim Women’s League. An Islamic perspective on

Factors a ecting teen sexual behavior, pregnancy,

sexuality by Muslim Women’s League. http://www.

childbearing and sexually transmitted disease.

mwlusa.org/topics/sexuality/sexuality_pos.html

Washington, DC: National Campaign to Prevent

14.

Noibi D. An Islamic perspective, in: omason R. (Ed.),

Teen and Unplanned Pregnancy, 2007.

Religion, ethnicity and sex education: Exploring the issues.

Karofsky PS, Zeng L, Korosok MR. Relationship

London: National Children’s Bureau 1993, pp. 41-57.

between adolescent parental communication and

15.

Blendon R. Sex education in America: General public/

initiation of rst intercourse by adolescents. Journal of

parent’s survey. Cambridge; Harvard University, 2004.

Adolescent Health, 2000;28,41-5.

16.

Schneewind KA. Socialization and education:

Moore NB, Davidson JK. Parents as rst information

eoretical perspective, in: Smelser NJ, Baltes PB.

sources: Do they make a di erence in daughters’ sexual

(Eds.), International encyclopedia of social and

attitudes and behavior? Journal of Sex Education and

behavioral sciences

(14507-14513) Amsterdam:

erapy 1999;24(3),155-63.

Elsvier, 2001.

Beyth-Marom R, Fischho B. Adolescents’ decisions

17.

Fox GL. e family’s in uence on adolescent sexual

about risks: A cognitive perspective. In Schulenberg T,

behavior. Children Today, 1979;8,21-5, 36.

Maggs J, Hurrelmann K, (Eds.), Health risks and

18.

Ro man D. Sex and sensibility: e thinking parent’s

developmental

transition

during

adolescence,

guide to talking sense about sex. Cambridge,

Cambridge: Cambridge University Press 1997, pp.

Massachusetts: Perseus Publishing, 2000.

110-135

19.

Jaccard J, Dittus P. Parent-adolescent communication

O’Sullivan LF, Meyer B, Heino FL, Watkins B.

about premarital pregnancy. Families in Society

Mother-daughter communication about sex among

1993;74,329-43.

urban African-American and Latino families. Journal

20.

Musso S, Fanget D, Cherabi K. An Arab-Muslim

of Adolescent Research 2001;16(3),269-92.

view. Prospect 2002;32,207-15.

United Nations Population Fund. e state of the

21.

Gerholm L. Overcoming temptation: On masculinity

world population: Making one billion count investing in

and sexuality among Muslims in Stockholm. Global

adolescents’ health rights. New York: UNFPA, 2006.

Networks 2003;3,401-16.

10.

Miller BC. Families matter: A research synthesis of

22.

Mernissi F. Virginity and patriarchy. Women’s Studies

family in uences on adolescent pregnancy. Washington,

International Forum 1982;5(2),183-91.

DC: National Campaign to Prevent Teen Pregnancy,

23.

Darwin LT. e Religion and Family Connection:

1998.

Social Science Perspectives. Deseret book company, Salt

11.

Israel Central Bureau of Statistics. Press Release -

Lake City: Utah, 1988.

Publication Statistical Abstract of Israel 2007 - No. 58,

24.

Amaro H, Navarro A, Conron K, Raj A, On C.

10/09/2007.

http://www.peopleil.org/details.

Cultural in uences on women’s sexual health. In

aspx?itemID=7398

DiClemente RJ, Wingood GM,

(Eds.), Women’s

12.

Pope Paul VI. Gravissimum educations 3. e Vatican,

sexual and reproductive health. New York: Plenum,

1965.

2002, pp. 71-92.

Traducere: dr Bumbulu Călin

Joubran et al

ORIGINAL ARTICLES

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE CANCERULUI GASTRIC ÎN

JUDEȚUL ARAD

Răducan Ionu Daniel, Ciobanu Gheorghe

Departamentul Ştiin ele Vie ii, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, România

Adresa pentru coresponden ă:

Dr. Răducan Ionu Daniel

Tel: 0740159500

E-mail: dani_raducan@yahoo.com

Primit: 04.08.2013

Acceptat: 10.09.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 75-78

Rezumat

Obiectivul studiului este de a identi ca principalele

aspecte epidemiologice ale cancerului gastric din jude ul

Neoplasmul gastric este unul dintre cele mai

Arad în perioada 2005-2011.

frecvente cancere ale tractului digestiv, responsabil de o

mortalitate încă ridicată. Deși prevalen a, inciden a și

Material şi metode

mortalitatea cancerului gastric au scăzut în ultimii 60 de

ani la nivel mondial, se estimează că în România

În acest studiu realizat am urmărit inciden a prin

conform datelor oferite de Globocan, se înregistrează

tumori maligne ale stomacului la nivelul jude ului Arad

peste 5000 cazuri noi pe an și 4000 decese pe an. Zonele

în perioada

2005-2011. În evaluarea statistică a

cu mortalitate crescută sunt estul Transilvaniei (Covasna,

pacien ilor diagnostica i cu cancer gastric în perioada

Harghita), vestul Transilvaniei

(Timiș, Arad, Bihor),

studiată am urmărit elemente epidemiologice, cum ar

București și jude ul Teleorman.

sexul, vârsta sau mediul de provenien ă, dar și aprecierea

Cuvinte cheie: cancer gastric, epidemiologie

extinderii procesului

tumoral conform clasi cării

interna ionale TNM

7-a stadializare TNM a

Introducere în temă şi scopuri

International Union Against Cancer a cancerului

gastric) [3].

Cancerul reprezintă în lume o problemă majoră de

Datele studiului au fost ob inute de la Direc ia de

sănătate publică, prin dimensiunea implica iilor umane,

Sănătate Publică Arad și reprezintă numărul total de

medicale, economice și sociale.

pacien i diagnostica i cu cancer gastric în Jude ul Arad

Conform studiilor oferite de către World Health

în perioada studiată. Conform datelor ob inute,

Organization și e Globocan Project peste 12 milioane

diagnosticul a fost con rmat prin metode radio-

de oameni a ă în ecare an că suferă de cancer și pu ini

imagistice și histologice, iar cazurile au fost raportate la

sunt cei care reușesc să învingă boala. Se estimează că

Direc ia de Sănătate Publică Arad.

până în 2030, numărul bolnavilor se va dubla.

Conform datelor oferite de World Health

Rezultate

Organization și

e Globocan Project în România

mortalitatea prin cancer gastric ocupă locul patru după

Tabelele I, II și III, sintetizează principalele date

cancerul pulmonar, colorectal și sân [1,2].

demogra ce. În perioada studiată s-au diagnosticat 479 de

Epidemiological Aspects of Gastric Cancer in Arad County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

cazuri noi de cancer gastric. În anul 2005, numărul cazurilor

diagnosticate a fost de 61; în anul 2006 - 78 de cazuri; în

2007 - 79 de cazuri, în 2008 - 81cazuri, în 2009 - 48 cazuri,

în 2010 - 87 cazuri și în 2011 - 45 de cazuri (Figura 1).

În grupa de vârstă 61-70 ani au fost diagnostica i 166

de pacien i, iar în grupa de vârstă 71-80 ani 128 pacien i.

Analiza distribu iei cazurilor de cancer gastric în

func ie de sexul pacien ilor în perioada studiată a arătat că

predomină la sexul masculin 294 (61,378% din cazuri) în

compara ie cu sexul feminin

185 (39% din cazuri),

diferen a având o valoare semni cativ statistică p=0,1424.

Figura 1. Inciden a prin tumori maligne ale stomacului

În distribu ia cazurilor diagnosticate cu cancer gastric

la nivelul Jude ului Arad în perioada 2005-2011

în Jude ul Arad am observat o inciden ă

mai crescută a cazurilor la pacien ii din

mediu rural 249 (52% dintre cazuri), în

compara ie cu pacien ii din mediu

urban 230 (48% din cazuri) (p=0,0252).

În func ie de vârsta pacien ilor și

mediul de provenien ă, în distribu ia

cazurilor de cancer gastric se observă

că persoanele diagnosticate cu cancer

gastric au fost mai numeroase după

vârsta de

60 ani (315 cazuri) și în

această categorie de vârstă cazurile din

mediu rural au fost în număr de 183,

în compara ie cu 132 de cazuri din

mediu urban. În grupa de vârstă 30-

Figura 2. Clasi carea Interna ională TNM a cazurilor diagnosticate

60 ani au fost diagnostica i

164

cu cancer gastric la nivelul Jude ului Arad în perioada 2005-2011

pacien i cu cancer gastric, dintre care

65 cazuri au fost din mediu rural și 98

Tabelul I. Date statistice privind epidemiologia

cazuri din mediu urban.

cancerului gastric în Jude ul Arad, în mediul urban

Clasi carea Interna ională TNM (a

7-a stadializare TNM a International

Date Generale

Urban

Union Against Cancer

-UICC a

Nr.

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

Anul Sex

cancerului

gastric)

cazurilor

total

ani

diagnosticate cu cancer gastric în această

2005

perioadă eviden iază doar

24 cazuri

diagnosticate în stadiul I,

154 cazuri

2006

diagnosticate în stadiul II,

176 cazuri

diagnosticate în stadiul III,

95 cazuri

diagnosticate în stadiul IV, iar la 30 cazuri

2007

stadiul nu a putut precizat (Figura 2)

2008

Discu ii

2009

În jude ul Arad principala

problemă observată din studiul

2010

statistic efectuat este diagnosticul

cancerului gastric într-o fază avansată.

2011

Prevalen a cancerului gastric a fost mai

mare la sexul masculin și la persoanele

Total

479

din mediu rural. Inciden a cea mai

Răducan et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

crescută a cazurilor diagnosticate cu

Tabelul II. Date statistice privind epidemiologia cancerului gastric

cancer gastric în jude ul Arad s-a

în Jude ul Arad, în mediu rural

întâlnit la persoanele de peste 60 ani.

Date Generale

Rural

Cele mai multe cazuri diagnosticate cu

Nr.

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

Anul Sex

cancer gastric în această perioadă au

total

ani

fost descoperite în stadiul III

(Aprecierea extinderii

procesului

2005

tumoral conform stadiilor TNM).

Comparând datele statistice

2006

ob inute cu cele din literatură, am

observat că grupele de vârstă cele mai

frecvent afectate sunt cele peste

2007

ani, dar în analiza efectuată am

observat că neoplasmul gastric a fost

diagnosticat la 164 cazuri, cu vârsta

2008

până în

60 ani. În literatura de

specialitate se precizează un număr

2009

redus de cazuri diagnosticate înainte

de 60 ani în compara ie cu cazurile

diagnosticate în Arad în această grupă

2010

de vârstă. Diferen a de inciden ă între

mediul

urban/rural

este

2011

nesemni cativă, dar este mai ridicată

la categoriile sociale defavorizate și în

Total

479

special în mediu rural [2,3,4,5].

În urma studiului statistic efectuat

am observat o prevalen ă a cancerului

Tabelul III. Date statistice privind aprecierea

gastric mai mare la sexul masculin

(61%) fa ă de cel feminin

(39%).

extinderii procesului tumoral, conform stadializării TNM

Inciden a cea mai crescută a cancerului

Date Generale

Stadiul

gastric s-a întâlnit la persoanele de

Total

NE-

Anul

Sex

III

peste

60 ani, atât la pacien ii din

pacien i

PRECIZABIL

mediu urban, cât și la pacien ii din

mediu rural. Se observă o inciden ă

2005

crescută a bolii în mediul rural (52%),

fa ă de mediul urban (48%).

2006

La nivel mondial, cancerul gastric

reprezintă aproximativ

930.000 de

cazuri noi și determină mai mult de

2007

700.000 de decese. Vârsta medie la

diagnostic este de 71 ani în SUA și o

2008

decadă mai devreme în Japonia [6].

Studiul de fa ă, este după datele pe

care le de inem, primul de acest gen.

2009

Urmează ca în cercetări viitoare să se

caute cauzele diferen elor epidemiologice

din diverse zone geogra ce.

2010

Mul umiri: Această lucrare a fost

co nan ată din Fondul Social

2011

European, prin Programul Opera ional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

TOTAL

479

154

176

2007-2013,

contract

Epidemiological Aspects of Gastric Cancer in Arad County

ORIGINAL ARTICLES

INFLUENȚELE MEDIULUI ÎN COMPORTAMENTUL ADICTIV AL

PERSOANELOR DIN JUDEȚUL CLUJ

Kelemen Alexander, Podea Delia, Puşchi ă Maria

Facultatea de Medicină,Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad, România

Adresa pentru coresponden ă:

Kelemen Alexander

Spitalul Clinic Minicipal Cluj, Psihiatrie Cr. II

Str. Decebal, nr. 126, Cluj-Napoca, România

Email: Phd.alexander.kelemen@gmail.com

Primit: 23.04.2013

Acceptat: 20.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 79-82

Rezumat

exemplu pu ine festivită i se desfășoară în absen a

consumului de alcool și de tutun, etc.).

Obiectivele studiului sunt ob inerea datelor privind

Unul din factorii redutabili în apari ia

prevalen a consumului diferitelor substan e psihoactive,

comportamentului adictiv îl reprezintă presiunea

identi carea unor atitudini, în ceea ce privește consumul

socială. Se referă nu numai la ocaziile familiale,

de droguri, identi carea modelelor de consum, a

profesionale, la toleran a socială, dar și la interesele

factorilor de risc și de protec ie ale acestora.

economice ce impun vânzarea drogului [1].

Materiale și metode: Metoda de cercetare utilizată

Totodată, există și foarte multe prejudecă i sociale

a fost interviul psihologic anamnestic cantitativ, iar

asupra adic iei. Drogul forti că, favorizează în anumite

instrumentul de cercetare aplicat a fost un chestionar

contexte integrarea socială, joacă un rol ini iatic în

structurat cu 40 de întrebări care se referă la obiectivele

statutul adultului și intră în rezonan ă cu unele

cercetării.

di cultă i proprii ale individului, suferind deja de o

Rezultate: Dependen ii de droguri apar in unor

inhibi ie rela ională, de incertitudine asupra propriei

pături sociale diverse, iar unele categorii sociale par a

valori. În plus, abstinen a, surprinzător poate să ducă la

avea o predispozi ie în acest sens. Există corela ii

marginalizarea individului, mai ales în mediile unde

importante statistic între comportamentul adictiv de-a

consumul este o practică frecventă, chiar și fără a exista

lungul vie ii și caracteristici sociodemogra ce.

riscul de dependen ă [2,3].

Cuvinte

cheie:

adic ie,

comportamente

Pe plan epidemiologic rolul factorilor socio-culturali

dezadaptative, background anamnestic

este demonstrat de propor iile diferite de consumatori

integra i în grupele sociale, profesionale sau într-un

Introducere

anumit grup de societate. Comportamentul adictiv îl

regăsim mai frecvent în profesiile care impun o muncă

Consumul de droguri este un fenomen care se

mai di cilă, pu in cali cată, în profesiile care impun un

regăsește în aproape toate socită ile studiate din

contact cu publicul (chelneri, comis-voiajori, etc) [4].

antichitate până în zilele noastre. Drogul este asociat

Un nivel modest educativ, condi iile precare de via ă,

ritualurilor religioase și această conduită o întâlnim și

par de asemenea a

factori favorizan i în alegerea

sub forma micilor ritualuri ale societă ilor moderne (de

consumului.

Environmental Influences on Addictive Behavior of the People in Cluj County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Anumite comportamente adictive sunt mai ușor

Analiza statistică

repetate în clasele sociale defavorizate decât în mediile

înalte, unde sunt mai mascate.

S-a făcut în programul SPSS și a urmărit stabilirea

Studiile sociologice descriu o prelevan ă ridicată a

prevalen ei consumului de droguri în func ie de diverse

consumului în raport cu unele norme culturale. În

variabile socio-demogra ce (clasă, vârstă, sex, forma de

particular, consumul excesiv de drog ar apărea

învă ământ, mediu familial, anturaj), modele de

preferen ial într-un context în care sunt prezente

consum, riscuri percepute, etc. Pentru ecare dintre

normele asociate consumului și în care nu există norme

aceste corela ii au fost calculate teste de semni ca ie

prescriptive [5,6]. Așa se întâmplă în societă ile numite

statistică.

anxiogene, în societă ile nomade, în comunită ile

dezorganizate, în mediile sociale defavorizate, în mod

Rezultate

special în unele subculturi din cadrul marilor metropole,

în care consumul de alcool, tutun și alte droguri sunt

Date generale

mai frecvente [7].

Lotul de cercetat este constituit din 50 de persoane,

32 (64%) de gen masculin și 18 (36%) de gen feminin.

Materiale şi metode

Distribu ia pe vârste este următoarea: 6 responden i cu

vârsta sub 18 ani, 36 de subiec i pâna în 30 de ani și 8

Studiul este reprezentativ pentru popula ia formată

subiec i cu vârsta de peste 30 de ani.

din persoanele cu probleme de adic ie din jude ul Cluj.

Din punct de vedere educativ

57,3% din cei

Baza de date pentru eșantionare a fost furnizată de

intervieva i au urmat cel pu in cursuri profesionale,

ARAS Cluj și Spitalul Clinic Municipal Cluj, Sec ia de

27,9% înva ă într-o unitate de învă ământ superior,

Psihiatrie. Metoda de eșantionare a fost cea aleatoare

14,8% au cunoscut abandonul școlar. Mediul de

simplă, astfel oricare subiect care făcea parte din

provenien ă al responden ilor era

76% din mediul

categoria vizată avea șanse egale să e parte din studiu,

urban, 20% locuiseră până la vârsta majoratului doar în

fără niciun criteriu de discriminare. Lotul a fost format

mediu rural și 4% din responden i proveneau din rural

din 50 de responden i, to i pacien i cunoscu i centrului

(contactul cu orașul ind ocazional și ritmat de

psihiatric de substitu ie cu metadonă. Metoda de

evenimente sociale extracurriculare).

cercetare utilizată a fost interviul clinic cantitativ, iar

Date anamnestice heredo-colaterale

instrumentul de cercetare aplicat a fost un chestionar

Majoritatea celor intervieva i au fost născu i și

structurat cu 40 de întrebări care se referă la cunoștin ele,

crescu i în familie de muncitori, cu un nivel educativ

atitudinile, practicile de consum ale liceenilor, precum și

satisfăcător: părin ii a

8% absolviseră maxim 8 clase

la factorii de risc și de protec ie în ceea ce privește

elementare,

20,4% erau absolven i ai unei școli

consumul de tutun, alcool și droguri ilegale.

profesionale,

36,6% (53,2% dintre mame, respectiv

Tehnica de anchetă utilizată pentru acest studiu a

43,5% dintre ta i) aveau studii medii și 9,6% studii

fost chestionarul autoaplicat. Pentru realizarea acestei

universitare. Cei proveni i din familii dezorganizate, cu

cercetări s-a urmărit asigurarea con den ialită ii prin

părin i care au abandonat căminul familial și care nu

păstrarea anonimatului persoanelor intervievate.

pot men iona nivelul de școlarizare, au constituit

Designul chestionarelor-interviul structurat a fost

14,2%.

împăr it strategic pe întrebări care acopereau toate ariile

Legăturile afective în familie erau descrise ca ind

precum cunoașterea

opiniilor

și

atitudinea

par ial armonice, modelele de adaptare ind construite pe

responden ilor fa ă de consum și consumatori, tipurile

constela ii cu prevalen ă în oralitate, modul de rela ionare

de droguri care fac obiectul consumului, vârsta de debut

cu lumea și cu familia alternau între dependen ă și

în consumul de droguri, motiva ia pentru consum,

agresivitate, nu exista ascensiune către o dezvoltare

disponibilitatea drogurilor pe pia ă și al i factori de risc

psihologică autonomă. Existau comportamente de

și de protec ie în cazul consumului de droguri (stima de

autoagresivitate și lentă adaptare a imaginii de sine și

sine, implicarea în activită ile școlare, modul de petrecere

automatismul de repeti ie (teoretic ar exista un eveniment

a timpului, in uen a anturajului în luarea deciziilor,

traumatic, niciodată integrat în via a psihică). Nu s-a

autoritatea părin ilor și implicarea acestora în educa ia

putut stabili o corela ie din punct de vedere socio-

copiilor, rela ia cu grupul de prieteni). Interviul s-a făcut

economic cu mediul social de origine, în schimb se

pe un numar semni cativ de responden i, pacien i ai

constată o frecven ă sporită la cei ai căror părin i sunt

Clinicii de Psihiatrie Cluj, având diagnostic de consum

consumatori, dependen i de diverse medicamente

cronic de alcool.

psihotrope și la care există familii dezorganizate.

Kelemen et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ORIGINAL ARTICLES

Prevalen a consumului

consumul din curiozitate, 15% prin imita ie, 8% o

Mai mult de o treime din subiec i au declarat consum

alternativă la stres, iar 6% au inten ionat să depășească

de droguri ușoare (tutun, alcool, etnobotanice, etc.) cel

cu ajutorul lui o puternică stare depresivă), iar 16% au

pu in cu o ocazie, peste 60% dintre responden i au dorit

atribuit cauze internalizate (10% neîncredere în sine,

și repetat experien a, iar mai mult de unul din 5 subiec i

6% timiditate).

au răspuns pozitiv privitor la un consum în ultimele 30

În ceea ce privesc evenimentele și antecedentele

de zile. Din lotul de 50 subiec i, 32 erau de gen masculin,

personale din copilărie se remarcă: frecven a sporită a

iar dintre aceștia

29 aveau diagnostic de consum de

tratamentelor cu psihotrope în mica copilărie,

droguri, altele decât tranchilizante sau sedative. Din 18

plasamente sociale precoce, studii școlare inferioare

subiec i de gen feminin, 14 consumau benzodiazepine și

standardelor, abandon de cămin, tulburări de somn,

alte tranchilizante. În general bărba ii preferă marijuana

crize nervoase și manifestări psiho-somatice.

sau hașiș, iar femeile tranchilizante sau sedative. În plus,

Asocierea dintre prevalen a consumului de droguri

adic ia are prevalen ă în rândul bărba ilor.

la responden i și modul în care aceștia se rela ionează cu

Referitor la loca iile preferate și posibilită ile

cei din jur, își percep propria persoană și iau decizii, este

manifestărilor adic iei, există date semni cative statistic

semni cativă statistic. Astfel, subiec ii care au declarat

care arată corela ii strânse între mediul de reziden ă,

că au consumat cel pu in o dată în via ă droguri,

disponibilitatea drogului și modelul utilizat. Analiza

comparativ cu cei care nu au background de consum, au

disponibilită ii și accesibilită ii drogului pentru

di cultă i în a cere ajutorul atunci când au probleme

persoanele din jude ul Cluj indică faptul că 33% din cei

(63,6%) și consideră într-o mai mare măsură că

intervieva i nu au probleme în procurarea unor droguri

„singurul mod de a face fa ă agresiunilor este să îi lași pe

oricând doresc,

41% au declarat că acest lucru este

al i să în eleagă cine este șeful”. De asemeni, au încredere

di cil, dar nu imposibil, 6% apreciază că acest lucru este

mai mică în for ele proprii: „câteodată mă gândesc că nu

imposibil fără ajutorul cuiva, iar 20% au optat pentru

sunt bun de nimic” (60,7%).

varianta de răspuns „nu știu/nu răspund” (Figura 1).

Motiva ia consumului de droguri indicată de

Discu ii

toxicomanii investiga i este în principal curiozitatea

(75%), sus inută de o puternică dorin ă de a rmare

În studiul nostru am constatat că frecven a

personală și de integrare în microgrup. Curiozitatea este

comportamentului adictiv se intensi că odată cu vârsta

înso ită de lipsa unei informări corecte și complete

majoră, cu toate că persoanele tinere sunt mai tentate de

asupra drogurilor și a efectelor acestora (75%). Există

consumul de droguri mai mult decât persoanele

însă și cazuri (25%) în care deși responden ii a rmativ

vârstnice. Din lotul de 50 responden i doar 6 subiec i

erau pe deplin conștien i asupra efectelor drogurilor și

erau minori. Există o corela ie directă între nivelul de

riscului existent, au optat pentru drog ca o solu ie

școlarizare și model adictiv, situa ia familială

ocazională.

background-ul familial negativ împinge subiec ii spre

Conștiin a stării psihice și modul de prelucrare

comportamente dezadaptative

(părin i consumatori,

Locusul de control atribuit (Figura 2) a fost external

antecedente heredo-colaterale anxiogene și depresive,

84% din cazuri (55% din responden i au motivat

familii dezorganizate). Locuitorii orașelor mari sunt mai

Figura 1. Analiza disponibilită ii şi accesibilită ii

Figura 2. Distribu ia locusului de control

drogului în jude ul Cluj

în consumul de droguri privind popula ia din Cluj

Environmental Influences on Addictive Behavior of the People in Cluj County

ORIGINAL ARTICLES

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

expuși la acest agel în compara ie cu persoanele din

individului, mai ales în mediile unde consumul este o

mediul rural.

practică frecventă, chiar și fără a exista riscul de

În studiul de fa ă am pornit de la o realitate bazată

dependen ă.

pe considerentul că dependen a este rezultatul unei

triple întâlniri între produs, personalitate și momentul

socio-cultural.

Referin e

Produsele pot face obiectul unei utilizări

toxicomanice în anumite societă i, dar în alte societă i

1. Mitrofan, I. Terapia toxicodependen ei - posibilită i şi

sunt utilizate și acceptate social într-un alt cadru cultural.

limite [ erapy drugs dependencies - possibilities and

Drogul este asociat ritualurilor religioase și această

limitations], Ed. Sper, 2003.

conduită o întâlnim și sub forma micilor ritualuri ale

2. Ades J, et al. Le classi cations de l’alcoolisme, Ed.

societă ilor moderne (de exemplu pu ine festivită i se

Masson, 1997.

desfășoară în absen a consumului de alcool și de tutun,

3. Biro, MA, Prolegomene clinice [Clinical Prolegomena],

etc.).

Editura Dacia, 2001.

Unul din factorii redutabili în apari ia

4. Magura, S. e role of work în substance dependency

comportamentului addictiv îl reprezintă presiunea

treatment: a preliminary overview. Substance Use and

socială. Se referă nu numai la ocaziile familiale,

Misuse, 2003.

profesionale, la toleran a socială, dar și la interesele

5. Planul de Ac iune pentru Implementarea Strategiei

economice ce impun vânzarea drogului.

Na ionale Antidrog

[Action Plan for the

Drogul forti că, favorizează în anumite contexte

Implementation of the National Drug Strategy]

integrarea socială, joacă un rol ini iatic în statutul

2005-2008.

adultului și intră în rezonan ă cu unele di cultă i proprii

6. Strategia Europeană privind Drogurile

[European

ale individului, suferind deja de o inhibi ie rela ională,

Strategy on Drugs] 2005-2012.

de incertitudine asupra propriei valori. În plus,

7. Winnicott W, et al. Procesuss de Maturation chez

abstinen a, surprinzător poate să ducă la marginalizarea

l’Enfant, Ed. Payot, 1978.

Kelemen et al

GENERAL REVIEW

MANIFESTĂRI BUCALE LA PACIENȚII CU AFECȚIUNI ALE SERIEI

ROŞII SANGUINE ŞI TULBURĂRI DE COAGULARE. O REVISTĂ A

LITERATURII

Pop Diana-Ioana, ovaru Şerban

Catedra de Patologie Orală, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”

Bucureşti, România

Adresa pentru coresponden ă:

Dr. Pop Diana-Ioana

Bd. Mărăşeşti Nr. 42, Bl. 1, Ap 121, Sector 4, 040255, Bucureşti

Tel: 0742377610

E-mail: popdianaioana@yahoo.com

Primit: 08.07.2013

Acceptat: 15.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 83-88

Rezumat

căror afec iuni interesează mai multe specialită i

medicale. Patologia bucală din hemopatii a fost îndelung

Articolul descrie leziunile elementare observate în

neglijată de medicii dentiști, iar pacien ii au fost trata i

cavitatea bucală în cazul sindroamelor hemoragice și în

pentru boala de fond în clinicile de hematologie,

afec iunile seriei eritroide sanguine. Au fost identi cate și

manifestările intraorale ale afec iunii nereprezentând o

descrise afec iunile seriei roșii

(anemii, poliglobulii) și

prioritate. Este absolut esen ial ca medicul dentist să

tulburările de coagulare (ce implică atât trombocitul cât și

cunoască tipurile de sindroame hemoragice și

factorii plasmatici ai coagulării) care pot determina

manifestările orale care pot să apară în ecare dintre ele.

manifestări la nivelul cavită ii bucale și au fost descrise pe

Pot astfel prevenite complica iile și pot tratate din

scurt aceste manifestări. Paloarea mucoaselor, xerostomia,

timp afec iunile, pentru a preîntâmpina eventualele

glosita atro că, cheilita angulară, ulcera iile, gingivoragiile,

neplăceri. Manopere dentare ca extrac iile și chirurgia

peteșiile, echimozele sau edemele sunt manifestări orale

parodontală sunt proceduri invazive care se asociază în

comune, unele nespeci ce, ale tulburărilor de coagulare și

mod obișnuit cu sângerări posttratament care, în cele

ale afec iunilor seriei eritroide sanguine. Fie că apar

mai multe cazuri, se opresc de la sine, dacă pacientul nu

precoce, tardiv, în cursul evolu iei bolii sau ca efect în

suferă de sindroame hemoragice. Un număr mic, dar

urma tratamentului, manifestările bucale din hemopatii

semni cativ din popula ie prezintă probleme de

nu au un caracter patognomonic și trebuie luate în

coagulare, la care chiar și interven iile minim invazive

considerare în contextul clinic și biologic. Tratamentul

pot să determine risc de sângerare crescut.

stomatologic al pacien ilor trebuie adaptat în func ie de

Sângerarea excesivă nu reprezintă numai un

boala hematologică de fond, pentru ecare caz în parte.

disconfort pentru pacient, dar poate interfera cu alte

Cuvinte cheie: afec iune hemoragică, anemie,

proceduri medicale (de exemplu sutura plăgii) și poate

manifestări orale

uneori chiar compromite starea generală de sănătate a

pacientului.

Introducere

În ultimul timp tot mai multe persoane suferă de

afec iuni hematologice congenitale sau dobândite ca

În ultimii 10 ani o tot mai mare aten ie a fost

urmare a medica iei, afec iunilor altor organe, sau a

acordată terapiilor interdisciplinare și pacien ilor ale

consumului de alcool

[1]. Managementul dentar al

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

acestor pacien i trebuie să cuprindă o cunoaștere cât mai

creștere a sensibilită ii la alimente acide, condimentate

exactă a afec iunilor de către medicul dentist și

etc, pacien ii acuzând senza ie de usturime. Anemia

colaborarea acestuia cu medicul hematolog.

feriprivă se asociază frecvent și cu glosită atro că și cheilita

Manifestările bucale ale hemopatiilor au fost în elese

angulară și ragade comisurale [2,7]. Cheilita angulară se

în diferite moduri de stomatologi și de hematologi, în

poate suprainfecta cu Candida albicans și/ sau al i germeni

conformitate cu evolu ia bolii, a metodelor de diagnostic

și poate apărea deshidratarea mucoasei [8].

și cu progresele terapeutice.

Sindromul Plummer-Vinson se mai numește

Diagnosticarea manifestărilor orale în cadrul

sindromul Kelly-Paterson. Este un sindrom complex,

tulburărilor de coagulare și în afec iunile seriei roșii este

cauzat de de citul cronic de er [9]. Se manifestă prin

foarte importantă pentru medicului stomatolog și

glosită atro că și ocazional prin apari ia de leziuni

pentru practica de zi cu zi. Medicul dentist trebuie să

keratozice pe mucoasa orală. Se mai pot asocia și disfagie

recunoască leziunile elementare ce apar la nivelul

și atro a mucoasei orofaringiene [3,10].

cavită ii orale la pacien ii cu boală hematologică de

Talasemia este o anemie constitu ională care

fond; să facă diagnosticul diferen ial al acestor leziuni cu

presupune defecte în sinteza lan urilor α sau β

cele care apar în cadrul altor boli și sindroame la nivel

polipeptidice ale hemoglobinei. În func ie de lan ul de

intraoral; să realizeze un plan de tratament care să ia în

globină care prezintă defectul cantitativ de sinteză,

calcul eventualele complica ii care se pot asocia cu

talasemiile sunt divizate în două grupuri principale: α

tulburarea de coagulare sau cu anemia [1,2].

talasemii și β talasemii

[7]. Aspectul oro-facial al

Pentru diagnosticarea unui sindrom hemoragic

pacien ilor cu talasemie este cunoscut sub numele de

izolat pot

utile revizuirea și recunoașterea formelor

facies Cooley: boselarea oaselor frontale și parietale,

elementare ale diferitelor leziuni bucale, în asociere cu

mărirea oaselor maxilare care datermină anomalii de

modi carea hemoleucogramei: hemoragii în caz de

implantare ale din ilor, uneori cu aspecte monstruoase și

trombopenie, paloare sau glosite în caz de anemie,

ocluzie modi cată (ocluzie deschisă, inocluzie sagitală

hiperplazii gingivale în poliglobulii, glosită Hunter în

marcată sau alte forme de malocluzie) [11]. Mucoasa

anemia Biermer, etc [3]. Studiile din ultimii ani nu

orală este palidă de cele mai multe ori [11,12]. În cazul

con in o abordare su cientă a acestui subiect, doar în

α talasemiilor pacien ii sunt asimptomatici, dar pot

ultima decadă existând un interes interdisciplinar între

prezenta uneori o anemie ușoară, exprimată la nivel oral

medicina dentară și hematologie, rezultatele ind însă

prin paloarea mucoasei [12,13].

pu ine.

Anemia pernicioasă

Biermer

(anemie

Această trecere în revistă a literaturii prezintă

megaloblastică) apare în cazul unei de cien e de

principalele afec iuni ale seriei roșii sanguine și

vitamina B12. Intraoral semnul patognomonic este

tulburările de coagulare, manifestările lor intraorale și

glosita Hunter, care reprezintă atro a progresivă a

particularită ile

terapeutice

pentru principalele

papilelor liforme și fungiforme [14,15]. Acestea dau

proceduri dentare.

un aspect roșu lucios și neted al fe ei dorsale a limbii

[15]. Atro a limbii se instalează progresiv și se poate

Manifestări bucale în afec iunile seriei

complica uneori cu suri și/ sau leziuni ulcerative sau

roşii

vezicule dureroase și sensibile la contactul cu alimentele

[2,15,16]. Depapilarea pe toată suprafa a limbii permite

Hemopatiile seriei roșii (eritrocitelor) sunt împăr ite

diferen ierea de alte tipuri de glosită [6]. Glosita Hunter

în func ie de creșterea sau scăderea numărului acestora

constituie un semn important în anemia Biermer,

în anemii, respectiv eritremii

(policitemie sau

putând apărea oricând în timpul evolu iei bolii [17]. În

eritroblastoze).

cazul în care precede anemia este un semn sugestiv

Anemia prin de cit de er este cel mai comun tip

pentru diagnosticarea anemiei Biermer și permite

de anemie [4]. În sfera orală manifestările sunt frecvente,

instituirea unui tratament precoce [14,18].

observându-se paloarea mucoaselor, xerostomie, leziuni

Anemia aplastică este o afec iune caracterizată prin

aftoase, glosită atro că, zone de in ama ie de culoare

pancitopenie determinată de reducerea cantită ii de

roșie- violacee, cu gingii adiacente palide

[5]. Glosita

esut hematopoietic din măduva osoasă. Severitatea

atro că se manifestă printr-o limbă depapilată și

simptomelor depinde de gradul citopeniei [19]. La nivel

eritematoasă

[4], care poate

confundată cu glosita

bucal se observă mai ales gingivoragii și peteșii. Mucoasa

migratorie (în acest caz zonele depapilate și eritematoase

este palidă, uscată și atro că; fa a dorsală a limbii este

sunt înconjurate de un halou keratozic) [6]. În anumite

netedă, nă și dureroasă; cheilita angulară poate

cazuri de anemie feriprivă limba poate avea o ușoară

prezentă [20]; uneori se observă ulcera ii ale mucoasei,

Pop et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

suprainfectări cu Candida albicans sau infec ii virale,

perfectă: etapa vasculară, etapa trombocitară, etapa de

acestea din urmă

ind datorate imunosupresiei

activare a factorilor de coagulare (coagularea propriu-

(neutropenie, limfopenie) [8,20].

zisă), etapa de brinoliză ziologică. Dacă apar defecte

Sicklemia este o anemie hemolitică cronică legată de

la una sau mai multe dintre aceste etape, cu înclinarea

fenomenul de siclizare al hematiilor (hematiile își pierd

balan ei spre brinoliză, atunci apar fenomene de

forma normală, căpătând aspect de

„seceră) în cursul

sângerare. Tulburările de coagulare

(dobândite sau

deoxigenării [1]. În această variantă de hemoglobină, acidul

moștenite) pot produce o serie de manifestări orale care

glutamic din pozi ia 6 a lan ului β normal este înlocuit

includ: peteșii, hematoame ale limbii [36], sângerare

printr-o moleculă de valină [21]. Anemia din sicklemie

gingivală spontană sau prelungită postinterven ie

prezintă câteva modi cări oro-faciale: hipomineralizarea

chirurgicală [37]. Traume minime cum ar periajul

smal ului și prezen a diastemei

[22,23,24], scăderea

dentar sau mastica ia pot cauza hemoragii gingivale

densită ii osoase la nivel apical [25], anestezia sau parestezia

prelungite în timp, chiar dacă profunzimea plăgii nu

nervului mentonier [26,27], necroză pulpară asimptomatică

este semni cativă [37].

[28]. Osteomielita mandibulei este o complica ie frecventă

Etapa vasculară a hemostazei constă într-un proces

observată la pacien ii cu sicklemie, care rareori este înso ită

de vasoconstric ie locală care reduce dimensiunea breșei

de alte complica ii, facilitând diagnosticul și tratamentul

vasculare. În cazul în care etapa vasculară este alterată

[29]. Durerile la nivelul mandibulei pot preceda neuropatia

(cel mai frecvent printr-o anomalie a peretelui vasului

nervului alveolar inferior și parestezia buzei inferioare.

de sânge), apare mai frecvent sângerarea la nivelul pielii,

Biopsia gingivală poate releva prezen a eritrocitelor

manifestată prin peteșii, echimoze sau ambele. Defectul

modi cate în vasele de sânge ale epiteliului [30]. Saint Clair

vascular care cauzează hemoragia poate moștenit sau

de Velasquez a raportat într-un studiu efectuat pe popula ia

dobândit [3,36].

din Venezuela că cea mai comună manifestare intraorală la

Etapa trombocitară cuprinde următoarele

pacien ii cu anemie cu sicklemie este paloarea mucoasei, iar

momente: adeziunea, agregarea și secre ia trombocitară.

malocluzia la acești pacien i este deseori prezentă și poate

Sângerările anormale se asociază cu trombocitopenie

explicată prin modi carea echilibrului muscular perioral

(număr scăzut de plachete sanguine) sau trombocitopatie

[31].

(alterarea func iei plachetelor) și includ: hemoragii

Eritremia este o afec iune caracterizată prin

gingivale și ale mucoasei bucale, sângerări prelungite

creșterea numărului de globule roșii din sânge

postinterven ie chirurgicală [38].

(poliglobulie) și printr-o hiperplazie a măduvei osoase.

Trombastenia Glanzmann este o anomalie extrem

Se clasi că în policitemie și eritroblastoză [3].

de rară care se manifestă intraoral prin hemoragii

Policitemia desemnează creșterea hematocritului, a

gingivale, purpură și peteșii ale mucoasei [39].

valorilor hemoglobinei și a numărului total de eritrocite

Coagularea propriu-zisă se realizează pe două căi

[32]. Intraoral se pot observa: gingia congestionată,

distincte, care interac ionează: calea intrinsecă și calea

edema iată, ulcera ii roșu-violacee sau purpurii,

extrinsecă. Calea extrinsecă este activată prin

gingivoragii, peteșii, echimoze, manifestările hemoragice

traumatisme externe care provoacă sângerare. Această

ind accentuate și de sindroamele de hipervâscozitate

cale este mai rapidă decât calea intrinsecă. Implică

[33,34].

factorul VII al coagulării. Calea intrinsecă este activată

Eritroblastoza se caracterizează prin apari ia în

de traume din interiorul sistemului vascular și este

sânge a eritroblaștilor și se observă după splenectomie,

activată de trombocite, endoteliul expus, substan e

după o hemoragie acută și în cursul oricărei hemolize

chimice sau colagen. Această cale este mai lentă decât

importante, în special în boala hemolitică a nou-

cea extrinsecă, dar mult mai importantă. Implică factorii

născutului. Exprimă o manifestare reactivă, o stimulare a

XII, XI, IX, VIII ai coagulării. Ambele căi se unesc și

eritropoezei, declanșată de pierderea sau distrugerea

încheie formarea cheagului în ceea ce este cunoscut sub

globulelor roșii. Ea poate uneori să traducă și o afectare

numele de calea comună a coagulării. Aceasta implică

primitivă a măduvei osoase [7]. Intraoral s-au raportat

factorii I, II, V și X [40].

ulcera ii pe fond roșu-violaceu și congestia gingiilor [35].

Defectele în etapa coagulării pot

conven ional

împăr ite în două categorii: prima cu pacien i cu defecte

Manifestări bucale ale sindroamelor

dobândite ale anumitor factori (protrombină, factorul

hemoragice

VII, IX, X), care apar în urma tratamentului cu

medicamente anticoagulante, prin de cien e ale

În condi ii normale, hemostaza se desfășoară în

vitaminei K și ca rezultat al bolilor hepatice (tulburări

patru etape care se succed într-o armonie func ională

de sinteză). A doua categorie, pacien i cu defecte

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

congenitale ale unuia sau mai multor factori ai

gingivoragii. Parodontita poate determina mobilitate

coagulării. La aceste grupe de pacien i se observă

dentară și poate impune necesitatea unei extrac ii, greu

intraoral purpură la nivelul limbii și palatului, hematom

de realizat la acești pacien i [47].

intraoral, echimoze la nivelul buzelor, limbii și mucoasei

Tratament endodontic și restaurativ. Procedurile

orale, sângerări gingivale spontane sau postraumatice,

restaurative nu ridică problema sângerării la pacien ii cu

hemoragie prelungită în urma extrac iilor. Pot să mai

coagulopatii. Trebuie avut totuși în vedere să nu se lezeze

apară (cel mai adesea în cazul pacien ilor cu hemo lie)

gingia prin diferite proceduri: aplicarea clemei pt digă,

hemartroză și artropatie la nivelul articula iei temporo-

șlefuiri subgingivale, etc. Tratamentul endodontic este

mandibulare [35,36,37].

de preferat în locul extrac iei la acești pacien i, ori de

Etapa de brinoliză: sângerări gingivale.

câte ori este posibil [37].

Tratamentul protetic. Acest tip de tratament nu ar

Managementul stomatologic al

trebui să prezinte risc crescut de sângerare, trauma ind

pacien ilor cu tulburări de coagulare

minimă dacă fazele de tratament se respectă și se

efectuează cu o aten ie sporită.

Conduita terapeutică a pacien ilor cu tulburări de

Alegerea terapiei medicamentoase. Multe

coagulare depinde în mare măsură de mecanismul

medicamente prescrise în practica dentară interferă cu

etiopatogenic al bolii, gravitatea acesteia și tipul de

procesul hemostazei. În plus, alte medicamente ca

interven ie stomatologică ce urmează a

efectuată.

antii amatoarele nesteroidiene pot poten a efectul

Dacă procedura stomatologică este minim invazivă, iar

anticoagulantelor orale prin afectarea func iei plachetare,

hemopatia este compensată, se pot realiza, fără a avea un

crescând riscul sângerării [48]. Penicilina, Eritromicina

risc crescut manoperele dentare.

și Miconazolul poten ează și ele efectul Trombostopului

Dacă pacientul prezintă o tulburare de coagulare

[49]. Medicul dentist trebuie să aibă în vedere medica ia

severă este necesar ca mai întâi să e tratată pe cât posibil

curentă a pacientului și să se consulte cu medicul său

boala hematologică de fond și să se asigure ulterior o

hematolog pentru prescrierea acestor medicamente.

hemostază locală cât mai riguroasă [41].

În concluzie, manifestările orale ale hemopatiilor

Controlul durerii. La pacien ii cu coagulopatii

îmbracă diverse aspecte, în func ie de boala hematologică

anestezia tronculară periferică este contraindicată,

de fond și de complica iile asociate. Medicii stomatologi

deoarece există un risc foarte mare de dezvoltare a unui

și hematologi ar trebui să își canalizeze aten ia și pe

hematom [42]. Anestezia plexală și cea intraligamentară

leziunile orale atunci când întâlnesc un pacient cu

sunt de preferat în cazul în care tratamentul nu se poate

hemopatii, acest fapt ind folositor pentru depistarea

efectua fără anestezie. Dacă este posibil, e indicat să se

precoce și tratarea leziunilor. Medicul dentist trebuie să

folosească anestezic cu vasoconstrictor. Pacien ii care sunt

e familiarizat cu diversele tipuri de hemopatii și

sub tratament intensiv în clinicile de hematologie trebuie

manifestările orale ale acestora, pentru a putea face fa ă

anestezia i complet, iar interven ia se va face intraoperator.

unei sângerări intraoperatorii, pentru a realiza o

Chirurgia orală. Procedurile chirurgicale implică

hemostază e cientă și un tratament postinterven ional

un mare risc de sângerare, iar măsurile suplimentare

corect, iar tratamentul dentar al acestor pacien i ar

pentru realizarea hemostazei trebuie obligatoriu folosite:

trebui adaptat la afec iunea hematologică de fond

sutura plăgii, utilizarea unui hemostatic local, presiune

pentru ecare caz în parte.

la nivelul plăgii, utilizarea de trombină locală, lipici

topic cu brină [43] sau vasoconstrictor; pot folosite

individual sau împreună

[44,45,46]. Tratamentul

Bibliogra e

trebuie amânat până în momentul în care pacientul

prezintă limite normale ale valorilor sanguine, iar

1. Schlosser BJ, Pirigyi M, Mirowski GW. Oral

medicul hematolog își dă acceptul cu privire la

manifestations of hematologic and nutritional diseases.

interven ie [46]. În cazul în care afec iunea hematologică

Otolaryngol Clin North Am 2011;44(1):183-203.

de fond persistă se poate realiza o echilibrare

2. Long RG, Hlousek L, Doyle JL. Oral manifestations of

preinterven ională, folosind tratament substitutiv cu

systemic diseases. Mt Sinai J Med 1998;65(5-6):309-

concentrat trombocitar, plasmă proaspătă, concentra ii

15.

de factori ai coagulării [45].

3. Adeyemo TA, Adeyemo WL, Adediran A, Akinbami

Proceduri parodontale. Sănătatea parodontală are

AJ, Akanmu AS. Orofacial manifestations of

o importan ă critică la pacien i cu afec iuni ale

hematological disorders: anemia and hemostatic

coagulării, la care pot să apară hiperemie gingivală și

disorders. Indian J Dent Res 2011;22(3):454-61.

Pop et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

McFarlane DB, Pinkerton PH, Dagg JH, Goldberg

21.

Embury SH, Matsui NM, Ramanujam S, Mayadas

A. Incidence of iron de ciency, with and without

TN, Noguchi CT, Diwan BA, Mohandas N, Cheung

anaemia, in women in general practice. Br J Haematol

AT. e contribution of endothelial cell P-selectin to the

1967;13(5):790-6.

microvascular ow of mouse sickle erythrocytes in vivo.

Brunner C, Wuillemin WA. Iron de ciency and iron

Blood 2004;104(10):3378-85.

de ciency anemia -symptoms and therapy. er Umsch

22.

Kelleher M, Bishop K, Briggs P. Oral complications

2010;67(5):219-23.

associated with sickle cell anemia: a review and case

Şerban ovaru. Oral Medicine and Pathology. 2nd ed.

report. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol

Ed. Quintessence. Bucharest, 2012.

Endod 1996;82(2):225-8.

Delia Popescu Mut. Clinical Hematology. Ed.

23.

Okafor LA, Nonnoo DC, Ojehanon PI, Aikhionbare

Medicală, Bucharest, 2001.

O. Oral and dental complications of sickle cell disease in

Zegarelli DJ. Fungal infections of the oral cavity.

Nigerians. Angiology 1986;37(9):672-5.

Otolaryngol Clin North Am 1993;26(6):1069-89.

24.

Taylor LB, Nowak AJ, Giller RH, Casamassimo PS.

Ho man RM, Ja e PE. Plummer-Vinson syndrome. A

Sickle cell anemia: a review of the dental concerns and a

case report and literature review. Arch Intern Med

retrospective study of dental and bony changes. Spec

1995;155(18):2008-11.

Care Dentist 1995;15(1):38-42.

10.

Demirci F, Savaş MC, Kepkep N, et al. Plummer-

25.

Brown DL, Sebes JI. Sickle cell gnathopathy: radiologic

Vinson syndrome and dilation therapy: a report of two

assessment. Oral Surg Oral Med Oral Pathol

cases. Turk J Gastroenterol 2005;16(4):224-7.

1986;61(6):653-6.

11.

Cannell H. e development of oral and facial signs in

26.

Friedlander AH, Genser L, Swerdlo M. Mental nerve

beta-thalassaemia major. Br Dent J 1988;164(2):50-1

neuropathy: a complication of sickle-cell crisis. Oral

12.

Weatherall JD, Clegg JB. e thalassaemia syndromes.

Surg Oral Med Oral Pathol 1980;49(1):15-7.

3rd ed, Oxford: Blackwell Scienti c, 1981: pp. 132-74.

27.

Gregory G, Olujohungbe A. Mandibular nerve

13.

Van Dis ML, Langlais RP. e thalassemias: oral

neuropathy in sickle cell disease. Local factors. Oral Surg

manifestations and complications. Oral Surg Oral Med

Oral Med Oral Pathol 1994;77(1):66-9.

Oral Pathol 1986;62(2):229-33.

28.

Andrews CH, England MC Jr, Kemp WB. Sickle cell

14.

Graells J, Ojeda RM, Muniesa C, Gonzalez J,

anemia: an etiological factor in pulpal necrosis. J Endod

Saavedra J. Glossitis with linear lesions: an early sign of

1983;9(6):249-52.

vitamin B12 de ciency. J Am Acad Dermatol

29.

Michaelson J, Bhola M. Oral lesions of sickle cell

2009;60(3):498-500.

anemia: case report and review of the literature. J Mich

15.

Field EA, Speechley JA, Rugman FR, Varga E,

Dent Assoc 2004;86(9):32-5.

Tyldesley WR. Oral signs and symptoms in patients

30.

Mendes PH, Fonseca NG, Martelli DR, Bonan PR,

with undiagnosed vitamin B12 de ciency. J Oral Pathol

de Almeida LK, de Melo LA, Martelli H Jr. Orofacial

Med 1995;24(10):468-70.

manifestations in patients with sickle cell anemia.

16.

Greenberg MS. Clinical and histologic changes of the

Quintessence Int 2011;42(8):701-9.

oral mucosa in pernicious anemia. Oral Surg Oral Med

31.

Saint Clair de Velasquez Y, Rivera H. Sickle cell

Oral Pathol 1981;52(1):38-42.

anemia oral manifestations in a Venezuelan population.

17.

Pontes HA, Neto NC, Ferreira KB, Fonseca FP,

Acta Odontol Latinoam 1997;10(2):101-10.

Vallinoto GM, Pontes FS, Pinto Ddos S Jr. Oral

32.

Lengfelder E. Diagnosis and therapy of polycythemia

manifestations of vitamin B12 de ciency: a case report. J

Vera in the era of JAK2. Dtsch Med Wochenschr

Can Dent Assoc 2009;75(7):533-7.

2013;138(7):331-6.

18.

Lu SY, Wu HC. Initial diagnosis of anemia from sore

33.

Carlson ER, Chewning LC. Polycythemia Vera in an

mouth and improved classi cation of anemias by MCV

oral surgical patient. A case report. Oral Surg Oral Med

and RDW in 30 patients. Oral Surg Oral Med Oral

Oral Pathol 1989;67(6):673-5.

Pathol Oral Radiol Endod 2004;98(6):679-85.

34.

Cao M, Olsen RJ, Zu Y. Polycythemia vera: new

19.

Brennan MT, Sankar V, Baccaglini L, et al. Oral

clinicopathologic perspectives. Arch Pathol Lab Med

manifestations in patients with aplastic anemia. Oral

2006;130(8):1126-32.

Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

35.

Sambandan T. Review on Oral Manifestations of Blood

2001;92(5):503-8.

Diseases. JIADS 2010;1:41-3.

20.

Sepúlveda E, Brethauer U, Rojas J, Le Fort P. Oral

36.

Malfait F, De Paepe A. Bleeding in the heritable

manifestations of aplastic anemia in children. J Am

connective tissue disorders: mechanisms, diagnosis and

Dent Assoc 2006;137(4):474-8.

treatment. Blood Rev 2009;23(5):191-7.

Oral Manifestations in Patients with Red Blood Series Pathology and Coagulation Disorders. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

37.

Gupta A, Epstein JB, Cabay RJ. Bleeding disorders of

44. Adornato MC, Penna KJ. Hemostatic technique. Using

importance in dental care and related patient

a splint in oral bleeding. N Y State Dent J

management. J Can Dent Assoc 2007;73(1):77-83.

2001;67(6):24-5.

38.

Girolami A, Luzzatto G, Varvarikis C, Pellati D,

45. Piot B, Sigaud-Fiks M, Huet P, Fressinaud E, Trossaërt

Sartori R, Girolami B. Main clinical manifestations of

M, Mercier J. Management of dental extractions in

a bleeding diathesis: an often disregarded aspect of

patients with bleeding disorders. Oral Surg Oral Med

medical and surgical history taking. Haemophilia

Oral Pathol Oral Radiol Endod 2002;93(3):247-50.

2005;11(3):193-202.

46. Rayen R, Hariharan VS, Elavazhagan N, Kamalendran

39.

Toygar HU, Guzeldemir E. Excessive gingival bleeding

N, Varadarajan R. Dental management of hemophiliac

in two patients with Glanzmann thrombasthenia. J

child under general anesthesia. J Indian Soc Pedod Prev

Periodontol 2007;78(6):1154-8.

Dent 2011 ;29(1):74-9.

40.

Kasper DL, Fauci AS, Longo DL, Braunwald E, Hauser

47. Agnihotri R, Bhat KM, Bhat GS, Pandurang P.

SL, Jameson JL. Harrison’s Principles of Internal Medicine.

Periodontal management of a patient with severe aplastic

14th ed. Bucharest, Ed. Teora, 2002, pp 372-9

anemia: a case report. Spec Care Dentist

41.

Gómez-Moreno G, Cutando-Soriano A, Arana C, Scully

2009;29(3):141-4.

C. Hereditary blood coagulation disorders: management

48. Brennan MT, Wynn RL, Miller CS. Aspirin and

and dental treatment. J Dent Res 2005;84(11):978-85.

bleeding in dentistry: an update and recommendations.

42.

Behrman, R. E. et al. Nelson Textbook of Pediatrics.

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

17th ed. China: Saunders, 2004.

2007;04(3):316-23.

43.

Chabbat J, Tellier M, Porte P, Steinbuch M. Properties

49. Terezhalmy GT, Lichtin AE. Antithrombotic,

of a new brin glue stable in liquid state.

romb Res

anticoagulant, and thrombolytic agents. Dent Clin

1994;76(6):525-33.

North Am 1996;40(3):649-64.

Pop et al

GENERAL REVIEW

O REVISTĂ A LITERATURII ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI DE

PROSTATĂ PRIN DEPRIVARE ANDROGENICĂ INTERMITENTĂ

Mureşanu Horia, Ioiart Ioan

Clinica de Urologie, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, România

Adresa pentru coresponden ă:

Mureşanu Horia

Spitalul Clinic Jude ean de Urgen ă Arad

E-mail: hmuresanu@gmail.com

Primit: 29.07.2013

Acceptat: 17.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 89-92

Rezumat

deprivare androgenică a CaP și dacă există pacien i la

care crește durata de supravie uire prin re-expunerea la

Ghidurile

acceptă

deprivarea

androgenică

androgeni.

intermitentă

(DAI) în tratamentul unor stadii ale

Cuvinte cheie: deprivare androgenică intermitentă,

cancerului de prostată

(CaP). Studiile de fază II au

calitatea vie ii, efecte secundare, supravie uire cu cancer

demonstrat că prin reducerea efectelor secundare în

de prostată

perioadele fără tratament s-a îmbunătă it calitatea vie ii

pacien ilor. Studiile clinice de fază II/III au ajutat la

Introducere

identi carea pacientului ideal pentru DAI

(tumoră

mică, scădere marcată a PSA după ini iere) dar nu au

În

1978, conceptul de privare de androgeni

demonstrat echivalen a sau superioritatea acestui tip de

intermitentă (IAD) a fost sugerată pentru prima oară de

tratament în ceea ce privește progresia bolii spre

dr. Willett Withmore la Memorial Sloan Kettering

rezisten ă la castra ie și supravie uire.

Cancer Centre (MSKCC), care a administrat un astfel

DAI prezintă patru bene cii: îmbunătă irea calită ii

de tratament unui pacient jucător de tenis de competi ie.

vie ii, reducerea efectelor adverse, scăderea costului și

Pacientul tratat cu dietilstilbestrol (DES) pentru CaP

creșterea poten ială a duratei de răspuns a bolii la

metastatic a devenit asimptomatic. Capacitatea de a juca

supresia androgenică. Datele actuale sugerează că nu

tenis în circuitul profesionist a scăzut semni cativ, din

există o scădere a supravie uirii la bolnavii cu CaP a a i

cauza tratamentului hormonal. Dr. Withmore a

pe tratament intermitent antiandrogenic. Durata

întrerupt tratamentul și în perioadele fără tratament

perioadei fără tratament poate prelungită prin folosirea

randamentul jocătorului de tenis s-a îmbunătă it

inhibitorilor de 5α-reductază. Există totuși încă multe

sim itor. Când au reapărut durerile datorate metastazelor

întrebări, cum ar

: durata optimă a tratamentului

osoase, tratamentul a fost reluat și simptomele au

ini ial de deprivare androgenică, parametrul optim

încetat.

pentru reînceperea tratamentului, importan a blocadei

După această experien ă, a fost ini iat primul studiu

androgenice complete

(BAC) versus monoterapie în

pe 20 de pacien i cu cancer de prostată avansat la

perioada de induc ie, impactul inhibitorilor de

MSKCC. Pacien ii au fost trata i în mod similar [1].

5α-reductază în prelungirea perioadei de răspuns la

Studiul s-a desfășurat în perioada pre-PSA și înaintea

Intermittent Androgen Deprivation in Treatment of Prostate Cancer. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

descoperirii agoniștilor LH-RH. Odată cu apari ia

Rezultatele studiului comparativ între deprivarea

progresiei sau a simptomelor clinice tratamentul cu

androgenică continuă și intermitentă efectuat de

DES se relua. Perioada medie de progresie a bolii a fost

Hussain și colab. au fost raportate în 2013 [10]. Au fost

de 8 luni. Activitatea sexuală s-a reluat la

9 din 10

trata i cu analog LHRH și antiandrogen o perioadă de 7

pacien i care au fost impoten i în perioada de tratament.

luni bărba i cu CaP metastatic, nou diagnosticat,

Răspunsul clinic a fost rapid la reluarea tratamentului la

hormonosensibil, cu status de performan ă între 0 și 2,

to i pacien ii.

antigen speci c prostatic (PSA) peste 5 ng/ml. Pacien ii

La începutul anilor

70, Bruchovsky a descris

la care PSA a scăzut sub 4 ng/ml au fost randomiza i pe

moartea celulelor prostatice după îndepărtarea

tratament de deprivare androgenică continuă sau

androgenilor. Acest proces activ denumit

„liză

intermitentă în func ie de statusul de performan ă și

autofagică” este cunoscut astăzi sub numele de apoptoză.

extensia bolii (localizată sau metastazată). Obiectivele

În anii 90 Bruchovsky a lansat ipoteza că re-expunerea

primare au fost să se stabilească dacă tratamentul DAI

celulei stem din CaP la androgen ar reface fenotipul

este inferior sau nu tratamentului continuu în ceea ce

dependent androgenic [2,3].

privește supravie uirea și dacă la cele două grupuri

Înlocuirea in vivo a mai mult de o treime din celulele

calitatea vie ii este diferită începând cu

3 luni de la

stem tumorale cu celule stem androgen independente

randomizare [10,11].

reprezintă o condi ie su cientă pentru instalarea stării

Într-un alt studiu au fost înrola i 3040 pacien i din

de rezisten ă la castra ie. Pentru întârzierea progresiei

care

1535 au fost incluși în studiu:

765 urmând

bolii la starea de independen ă androgenică, s-a emis

tratamentul continuu și 770 pe DAI. Perioada medie de

ipoteza că reexpunerea celulei maligne care

urmărire a fost de 9,8 ani. Durata medie de supravie uire

supravie uiește supresiei androgenice la androgeni ar

a fost de 5,8 ani la tratamentul continuu și 5,1 ani la

readuce celula în starea normală de diferen iere în care

tratamentul intermitent (factor de hazard pentru deces

revine poten ialul apoptoic și apare din nou răspunsul la

cu tratament intermitent de

1,10;

90% interval de

deprivarea androgenică. Teoria aceasta a fost con rmată

con den ă,

0,99-1,23). Pacien ii cu tratamentul

prin inducerea de mai multe ori a apoptozei la modelul

intermitent au avut func ie erectilă și cognitivă mai

tumoral Shionogi prin cicluri repetate de deprivare și re-

bună (p<0,001 și respectiv p=0,003) la 3 luni, dar nu și

expunere la androgeni [4,5]. Această metodă nouă de

după aceea. Nu au fost diferen e semni cative legate de

tratament a fost denumită tratament de supresie

evenimentele adverse serioase datorate tratamentului la

androgenică intermitentă, bolnavilor cu CaP indu-le

cele două grupuri [10,11].

aplicat același protocol de tratament [2-4].

Datele studiilor clinice pot

rezumate astfel: în

Acest concept care permite revenirea nivelului

perioada fără tratament calitatea vie ii bolnavilor revine la

androgenic pentru a prelungi durata dependen ei

nivelul ini ial [9,10,12,13]; PSA nadir scade cu 95% fa ă

androdenice a generat cercetări preclinice și clinice

de nivelul ini ial; durata primului interval fără tratament

substan iale pentru DAI [2-7].

la pacien ii cu PSA<10, 10-20 și >20 ng/ml a fost de 91,

DAI oferă bene cii cvadruple: îmbunătă irea

65 și respectiv 39 de săptămâni; nivelul PSA la început și

calită ii vie ii în perioadele fără tratament prin scăderea

PSA ”nadir” sunt predictori importan i în durata ciclului

morbidită ii datorită reducerii evenimentelor cardio-

fără tratament [14,15,16]. Durata ciclului fără tratament

vasculare și osteoporozei, poten ialul prelungirii duratei

s-a scurtat continuu cu ecare ciclu și semni că progresia

de răspuns la deprivare androgenică a bolii și scăderea

graduală spre independen a androgenică. La ciclul

costurilor. Pu ine modi cări terapeutice pot induce

intervalul fără tratament a fost între 23-29 săptămâni,

atâtea bene cii

[7,8]. Întrebarea principală este dacă

indferent de nivelul PSA de început. Nivelul

tratamentul intermitent oferă durată de supravie uire

testosteronului seric a revenit la întreruperea

CaP speci că echivalentă (sau chiar crescută) în raport

tratamentului, dar și această revenire a scăzut cu ecare

cu tratamentul de deprivare androgenică continuă.

ciclu de tratament la

75%, 50%, 40%, și 30% din

Cel mai mare studiu de fază II a fost realizat în

pacien i între ciclurile 1-4 de tratament. Hemoglobina a

Canada pe 110 pacien i cu recidivă biochimică după

scăzut în medie la 11 g/L în timpul tratamentului și a

radioterapie cu inten ie curativă. Rezultatele studiului

revenit la valoarea de început în perioada de oprire a

au fost publicate în trei articole prezentând rezultatele

tratamentului. PSA ini ial,

”nadir” PSA ob inut prin

nale complete [7], rezultate privind calitatea vie ii și

tratament și perioada fără tratament prezic timpul până la

morbiditatea [9] și rezultatele biochimice [8]. Pacien ii

progresia androgen independentă [8-11].

au fost trata i 9 luni cu agonist LHRH și cyproteron

Avantajele tratamentul de deprivare androgenică cu

acetat (CPA) și retrata i când PSA ajungea la 10 ng/ml.

agonist sau antagonist LHRH sunt reversibilitatea,

Mureşanu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

scăderea evenimentelor adverse tromboembolice și

impoten ei, a urgen ei mic ionale și nocturiei și creșterea

absen a ginecomastiei. În timp apare sindromul de

activită ii zice și a performan ei sexuale.

deprivare androgenică cu bufeuri de căldură, scăderea

libidoului și impoten ă sexuală, oboseală, scăderea for ei

Care sunt pacien ii care bene ciază de

și a masei musculare, scăderea densită ii minerale osoase

tratament intermitent de deprivare

[17], alterarea func iei cognitive și instalarea sindromului

androgenică şi cum trebuie ea folosită?

metabolic (MetS) [13]. MetS este asociat cu creșterea

efectelor secundare cardio-vasculare și scăderea

Majoritatea pacien ilor pot

candida i la

supravie uirii. Osteoporoza și scăderea densită ii osoase

tratamentul intermitent. În următoarele situa ii IAD

prezentă la această gupă de vârstă asociată cu abuzul de

trebuie folosit cu precau ie:

alcool și hipogonadismul indus de tratamentul de

Pacien i cu metastaze osoase care au perspectivă

deprivare androgenică îndelungat, cresc riscul de

limitată de via ă pot bene cia de tratament intermitent

fractură de șold. Acest risc poate evaluat cu ajutorul

numai dacă ajung rapid la un PSA ”nadir” foarte mic

calculatorului FRAXX [18].

după ini ierea tratamentului [11,20,21].

Pacien ii incluși în studiile clinice cu DAI sunt

Pacien ii fără creșterea PSA timp de 3 ani și timp de

diferi i de cei incluși pentru tratamentul continuu.

dedublare a PSA peste un an au șanse de supavie uire la

Randomizarea pentru DAI este condi ionată de

10 ani de 90-97%. Studiul EORTC 300902 sugerează

răspunsul favorabil la

3-9 luni de tratament

ADT întârziată la pacien i cu vârstă <70 ani, PSA >20

antiandrogenic.

ng/ml, sau PSA >50 ng/ml și vârstă >70 de ani cu

Strategia DAI favorizează tratamentul cu antagonist

rezultate similare tratamentului imediat [22,23].

GNRH datorită instalării rapide a supresiei androgenice

Pot bene cia de IAD to i pacien ii care nu au avut

în compara ie cu analogul LHRH.

rezultat bun după tratament local și au CaP cu risc

mediu. Indica ia de tratament este când PSA este în jur

Deprivarea androgenică şi sindromul

de 10 ng/ml.

metabolic

Pacien ii cu metastaze ganglionare au nevoie de

tratament imediat care poate prelungi supravie uirea.

Un studiu observa ional efectuat de Keating și

DAI reprezintă o posibilitate de tratament pentru acești

colab. [19] a eviden iat creșterea riscului de inciden ă a

pacien i [4,24].

bolii pentru diabet zaharat, boală coronariană, infarct

miocardic și moarte subită cardiacă. La in ierea

Concluzie

tratamentului cu agoniști LHRH s-a constatat creșterea

nivelului plasmatic preprandial de insulină.

DAI îmbunătă ește calitatea vie ii, reduce inciden a

Caracteristicile MetS din ADT sunt: grăsimea

efectelor secundare, scade costul și poate crește durata

abdominală este predominant viscerală și nu

de dependen ă androgenică a bolii. Toate eviden ele

subcutanată, greutatea pacientului și indicele de masă

arată că nu există o scădere a supravie uirii cu CaP prin

corporală IMC au crescut între

2,4-9% și HDL

tratamentul intermitent.

colesterolul nu este scăzut.

Efectul ADT asupra efectelor secundare şi

Bibliogra e

calită ii vie ii

1. Klotz LH, Herr HW, Morse MJ, Whitmore WF Jr.

Îmbunătă irea calită ii vie ii prin tratament

Intermittent endocrine therapy for advanced prostate

hormonal intermitent se datorează

creșterii

cancer. Cancer 1986; 58(11):2546-50.

testosteronului în perioadele fără tratament. Bruchovsky

2. Bruchovsky N, Rennie PS, Coldman AJ, Goldenberg

și colab.

[7,9] au raportat că inciden a efectelor

SL, To M, Lawson D. E ects of androgen withdrawal

secundare este mai mare în perioadele de tratament.

on the stem cell composition of the Shionogi carcinoma.

Oboseala, dispeea și hematuria sunt simptomele cele

Cancer Res 1990; 50(8):2275-82.

mai frecvente

(50,5%,

24,8% și

17,4%). Infarctul

3. Bruchovsky N, Craven S. Prostatic involution: E ect on

miocardic (7,3%) accidentul vascular cerebral (6,4%) și

androgen receptors and intracellular androgen transport.

tromboza venoasă profundă (5,5%) au fost de asemenea

Biochem Biophys Res Comm 1975; 62(4):837-43.

frecvente. În perioadele fără tratament s-a îmbunătă it

4. Akakura K, Bruchovsky N, Coldenberg SL, Rennie

calitatea vie ii prin scăderea bufeurilor de căldură, a

PS, Buckley AR, Sullivan LD. E ects of intermittent

Intermittent Androgen Deprivation in Treatment of Prostate Cancer. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

androgen suppression on androgen-dependent tumors.

14.

Goldenberg SL, Bruchovsky N, Gleave ME, Sullivan

Apoptosis and serum prostate-speci c antigen. Cancer

LD, Akakura K. Intermittent androgen suppression in

1993; 71(9):2782-90.

the treatment of prostate cancer: a preliminary report.

Gleave ME, Hsieh JT, Wu HC, von Eschenbach AC,

Urology. 1995; 45(5):839-44; discussion 844-5.

Chung LW. Serum prostate speci c antigen levels in

15.

Oliver RT, Williams G, Paris AM, Blandy JP.

mice bearing human prostate LNCaP tumors are

Intermittent androgen deprivation after PSA- complete

determined by tumor volume and endocrine and growth

response as a strategy to reduce induction of hormone-

factors. Cancer Res 1992; 52(6):1598-605.

resistant prostate cancer. Urology 1997; 49(1):79-82.

Mottet N, Lucas C, Sene E, Avances C, Maubach L,

16.

De la Taille A, Zerbib M, Conquy S, et al. Intermittent

Wol JM. Intermittent androgen castration: a biological

androgen suppression in patients with prostate cancer.

reality during intermittent treatment in metastatic

BJU Int 2003; 91(1):18-22.

prostate cancer? Urol Int 2005; 75(3):204-8.

17.

Higano C, Shields A, Wood N, Brown J, Tangen C.

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, Phillips N,

Bone mineral density in patients with prostate cancer

Abersbach J, Goldenberg SL. Quality of life, morbidity,

without bone metastases treated with intermittent

and mortality results of a prospective phase II study of

androgen suppression. Urology 2004; 64(6):1182-6.

intermittent androgen suppression for men with evidence

18.

http://www.shef.ac.uk/FRAX.

of prostate-speci c antigen relapse after radiation therapy

19.

Keating NL, O’Malley AJ, Smith MR. Diabetes and

for locally advanced prostate cancer. Clin Genitourin

cardiovascular disease during androgen deprivation

Cancer. 2008; 6(1):46-52.

therapy for prostate cancer. J Clin Oncol

2006;

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, Goldenberg SL.

24(27):4448-56.

Locally advanced prostate cancer-biochemical results

20.

Sato N, Akakura K, Isaka S, e tal. Intermittent

from a prospective phase II study of intermittent

androgen suppression for locally advanced and metastatic

androgen suppression for men with evidence of prostate

prostate cancer: preliminary report of a prospective

speci c antigen recurrence after radiotherapy. Cancer

multicenter study. Urology 2004; 64(2):341-5.

2007;109(5):858-67.

21.

Calais Da Silva F.Goncalbes F, Santos A, et al. Phase 3

Bruchovsky N, Klotz L, Crook J, et al. Final results of

study of intermittent monotherapy versus combined

the Canadian prospective phase II trial of intermittent

androgen deprivation. J Urol 2006; 175(4):315 (abs.

androgen suppression for men in biochemical recurrence

974).

after radiotherapy for locally ad-vanced prostate cancer:

22.

Albrecht W, Collette L, Fava C, et al. Intermittent

clinical parameters. Cancer 2006; 107 (2):389-95.

maximal androgen blockade in patients with metastatic

10.

Hussain M, Tangen CM, Berry DL et al. Intermittent

prostate cancer: an EORTC feasibility study. Eur Urol

versus Con-tinuous Androgen Deprivation in Prostate

2003; 44(5):505-11.

Cancer. N Engl J Med 2013; 368 (14):1314-25.

23.

Studer UE, Whelan P, Albrecht W, et al. Immediate or

11.

Hussain M, Tangen CM, Higano C, et al. Absolute

deferred androgen deprivation for patients with prostate

prostate-speci c antigen value after androgen deprivation is

cancer not suitable for local treatment with curative

a strong independent predictor of survival in new metastatic

intent: European Organization for Research and

prostate cancer: data from Southwest Oncology Group Trial

Treatment of Cancer (EORTC) Trial 30891. J Clin

9346 (INT-0162). J Clin Oncol 2006; 24(24):3984-90.

Oncol 2006; 24(12):1868-76.

12.

Higano CS, Ellis W, Russell K, Lange PH. Intermittent

24.

Messing EM, Manola J, Yao J et al. Immediate versus

androgen suppression with leuprolide and utamide for

deferred androgen deprivation treatment in patients

prostate cancer: a pilot study. Urology 1996; 48(5):800-4.

with node-positive prostate cancer after radical

13.

Tunn U. Can intermittent hormone therapy ful ll its

prostatectomy and pelvic lymphadenectomy. Lancet

promise? Eur Urol Suppl 2008; 7:752-7.

Oncol 2006; 7(6):472-9.

Mureşanu et al

GENERAL REVIEW

ABORDAREA TERAPEUTICĂ A LEUCOPLAZIEI ORALE. TRECERE ÎN

REVISTĂ A DATELOR DIN LITERATURĂ

Părlătescu Ioanina¹, ovaru Şerban¹, Mihai Lelia²

¹Catedra de Patologie Orală, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”,

Bucureşti, ²Catedra de Patologie Orală, Universitatea de Medicină Dentară, Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti

Adresa pentru coresponden ă:

Dr. Ioanina Părlătescu

Facultatea de Medicină Dentară, Catedra de Patologie Orală

Str. Eforiei, nr.4-6, Bucureşti

E-mail: ioaninap@yahoo.com

Received: 08.07.2013

Accepted: 10.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 93-97

Rezumat

histologic în orice altă boală și nu este asociată cu un

agent cauzal zic sau chimic, cu excep ia fumatului [2].

Leucoplazia este cea mai frecventă leziune orală cu

Leucoplazia este un termen clinic și nu are conota ii

poten ial de malignizare. Diagnosticul se stabilește pe

histologice speci ce. La examenul anatomo-patologic

criterii clinice și histologice. Scopul tratamentului

leucoplazia prezintă hiperkeratoză, atro e, acantoză și

leucoplaziei orale este evitarea transformării maligne.

diferite grade de displazie epitelială. Nu are o evolu ie

Astfel, există mai multe op iuni terapeutice. Acestea

predictibilă, dar are o tendin ă de transformare malignă.

variază de la îndepărtarea chirurgicală în totalitate a

Displazia epitelială nu are un aspect clinic speci c, poate

leziunii, până la o atitudine de expectativă („wait and

să apară în orice leziune albă clinic aparent benignă.

see”). La nivel mondial nu există un consens legat de cea

Există două forme clinice de leucoplazie: omogenă și

mai bună posibilitate de tratament. Decizia depinde de

neomogenă. Tipul omogen are o suprafa ă plană, sub ire

specialist și este adaptată ecărui pacient în func ie de

și netedă (Figura 1).

aspectul clinic și trăsăturile histologice.

Forma neomogenă poate pătată (zone albe cu

Cuvinte cheie: leucoplazie, displazie, tratament

zone roșii, dar predominant albe), verucoasă (suprafa ă

reliefată) (Figura 2) sau nodular (cu mici noduli albi pe

Introducere

suprafa ă).

Leucoplazia poate unică leziune, sau pot să apară

Leucoplazia orală este de nită ca o pată albă mai

mai multe zone având un aspect multifocal (Figura 3),

mare de 5 mm², care nu se îndepărtează prin ștergere și

ceea ce se consideră un semn de agresivitate al leziunii.

are o etiologie necunoscută sau tabagică. În

1978

Leucoplazia verucoasă proliferativă este o formă

Centrul de Colaborare pentru Leziuni

Orale

agresivă care progresează în timp. Debutează ca un

Precanceroase coordonat de OMS a de nit leucoplazia

placard omogen, apoi crește și are tendin a de a deveni

orală ca o pată albă care are risc de transformare malignă

multifocală [3]. Evoluează cu multe focare de leucoplazie

[1]. Ulterior, în 2007, Grupul de Specialiști de Medicină

care sunt exo tice și con uează. Acest tip de leucoplazie

Orală organizat cu scopul de a integra progresele în

este rezistentă la orice tratament, are o rată mare de

biologia precancerului oral, a rede nit leucoplazia ca o

recidivă și de obicei evoluează în carcinom verucos sau

pată sau placă albă care nu poate încadrată clinic sau

spinocelular în procente cuprinse între 40-100% [4].

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

raportează că pacien ii cu leucoplazie con rmată

histologic nu prezintă malignizare în procent de 86,6%

3 ani și

82,5% la

5 ani

[2]. Pe perioada de

dispensarizare de 5 ani transformarea malignă raportată

este de 41% pentru leziunile displazice și 9% pentru

cele fără displazie [2].

În ciuda progreselor din biologia celulară, nu există

markeri de certitudine pentru a anticipa transformarea

malignă a leucoplaziei orale [6]. Markerii Ki-67(Mib-1)

și p53 sunt considera i predictivi pentru transformarea

Figura 1. Leucoplazie omogenă pe mucoasa

malignă, dar nu sunt în general adopta i în practica

retrocomisurală, la un pacient fumător

clinică [6].

Op iunile terapeutice pentru leucoplazia orală sunt

chirurgicale și nechirurgicale, dar nu există un consens

despre care este mai bună. Decizia este adaptată ecărui

pacient în func ie de aspectul clinic - dimensiune și

localizare și în func ie de caracterele histologice.

Tratamentul chirurgical

Majoritatea specialiștilor în medicină orală

consideră că tratamentul chirurgical este prima op iune

în abordarea leucoplaziei orale [7], dar nu s-a demonstrat

Figura 2. Leucoplazie verucoasă pe gingie

că îndepărtarea totală a leziunii va exclude transformarea

malignă. Un studiu randomizat care a evaluat

tratamentul chirurgical al leucoplaziei nu a indicat

e cien a tratamentului chirurgical pentru reducerea

malignizării [8], dar aceasta nu înseamnă că îndepărtarea

chirurgicală ar trebui abandonată, mai ales pentru că

permite diagnosticul histologic

[7]. Tratamentul

chirurgical este o metodă de diagnostic care se folosește

și în evolu ia leucoplaziei orale ca parte integrantă a

dispensarizării active.

Se utilizează mai multe tehnici chirurgicale: laser,

chirurgia clasică cu bisturiul, electrocoagularea și

Figura 3. Leucoplazie multifocală la nivelul planşeului

criochirurgia.

bucal: zone reduse omogene şi o arie uşor proliferativă

Chirurgia laser este considerată cea mai abilă

tehnică în ultimii 30 de ani [7]. Are două bene cii

importante: efectul hemostatic și reducerea cicatricilor

De obicei termenul de leucoplazie este folosit ca un

apărute postoperator. Poate utilizată pentru leziuni

diagnostic provizoriu când la examinarea clinică se

extinse. De asemenea, disconfortul postoperator este

observă o leziune albă a mucoasei orale care nu poate

redus, dar dezavantajul major al acestei tehnici este

încadrată în nicio altă afec iune. Biopsia este necesară

lipsa diagnosticului histopatologic. Mai mult,

pentru stabilirea diagnosticului. Diagnosticul de nitiv

comparându-se diferite tipuri de laser: cu dioxid de

de leucoplazie orală este stabilit ulterior, când s-au

carbon, cu neodymium: yttrium aluminum garnet

eliminat orice factori etiologici (cu excep ia fumatului)

(NdYAG) și cel cu potasiu-titan-fosfat

(KTP), s-au

și examenul histopatologic nu a fost speci c pentru altă

găsit diferen e ale ratelor de recuren ă (34,2%, 28,9%

afec iune [2].

și 17%) [7,9].

Displazia epitelială este considerată cel mai

Chirurgia conven ională se referă la excizia

important indicator pentru transformarea malignă.

clasică a leziunii cu bisturiul. Această tehnică este

Leucoplazia orală displazică are un risc de malignizare

urmată de vindecare secundară în cazul leziunilor

de 5 ori mai mare decât cea fără displazie

[5]. Se

reduse, sau de traspozi ia unor grefe de mucoasă orală,

Părlătescu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

sau chiar grefe tegumentare în cazul unor defecte

antioxidant [14]. Un studiu [18] care a evaluat licopenul

mucozale extinse.

în tratamentul leucoplaziei orale pentru o perioadă de

Electrocoagularea poate folosită singură sau ca

trei luni, folosind dozele de 4mg/zi și 8mg/zi, raportează

adjuvant în tehnica chirurgicală clasică. Aceasta induce

remiterea clinică în propor ie de 25% și respectiv de

distrugerea

termincă

inclusiv

esuturilor

55% [14].

înconjurătoare, producând dureri post-operatorii, edem

Acidul retinoic (Vitamina A)

și cicatrici retractile.

Acidul retinoic include toate componentele

Crioterapia este o metodă care permite distrugerea

naturale și sintetice care au activitate similară cu

esutului lezional prin înghe are in situ. Se folosește în

vitamina A [14]. Această posibilitate terapeutică nu este

sistem „deschis” sau „închis” [10]. Sistemul deschis al

larg

acceptată datorită

efectelor

adverse

crioterapiei presupune aplicarea directă a unui criogen

hipervitaminoză, toxicitate, efecte teratogene și alterări

pe leziune folosind un tampon de bumbac [11], sau un

ale diverselor organe [14].

spray [10]. Sistemul închis are un grad mai mare de

Totuși folosirea locală a acidului 13-cis retinoic s-a

control folosind un aparat complex [10,11]. Principale

demonstrat a e cientă în remiterea leucoplaziei orale

avantaje ale crioterapiei sunt înterven ia nesângerândă,

[15,19], dar există limitări, deoarece recidivele apar la

riscul redus de infec ie postoperator și lipsa cicatricilor

scurt timp după întreruperea tratamentului [14,15].

[12]. Unele studii au indicat crioterapia ca alternativă în

Folosirea pe cale generală a dozelor de 300.000 UI

tratamentul leucoplaziei orale

[12]. În timpul

de acid retinoic a fost urmată de remiterea clinică a

crioterapiei se formează cristale de ghea ă în lichidele

leziunilor în 50% din cazuri [14].

extracelulare și intracelulare ceea ce duce la deshidratarea

Într-un studiu recent privind leucoplazia

celulei, creșterea concentra iei de electroli i toxici

proliferativ-verucoasă s-a demonstrat că rezultatele

intracelulari, inhibi ie enzimatică și distrugerea

folosirii locale a retinoizilor

(sub forma unui gel de

proteinelor. Aceste mecanisme asociate cu șocul termic

tretinoin sau izotretinoin 0,05-0,1%) sunt în general

induc vacuolizarea celulelor, expansiunea, urmată de

similare cu cele ale retinoizilor sistemici [20].

ruperea acestora

[12,13]. Modi cările vasculare sunt

Bleomicina

urmate de necroză ischemică a esutului tratat și de

Bleomicina, un antibiotic citotoxic, este un

răspuns imunologic care va produce distrugerea

tratament alternativ al leucoplaziei orale. Este folosit în

esutului prin mecanisme citotoxice [13].

tratamentul carcinoamelor spinocelulare ale capului și

regiunii gâtului, esofagului și pentru cele tegumentare

Tratamentul medicamentos

[14]. Utilizarea topică a bleomicinei 1% o dată pe zi a

dus la remiterea leucoplaziei în 14 zile [21], dar datorită

Carotenoizii

efectele sale adverse (reac ii cutaneo-mucoase precum

Betacarotenul este un precursor al vitaminei A.

stomatită, alopecie, eritem pruriginos și vezicule

Carotenodermia

(starea în care tegumentul devine

tegumentare) bleomicina nu este frecvent folosită în

galben) este efectul aportului excesiv de betacaroten și

practică [14].

dispare în câteva săptamâni de la reducerea consumului

Terapia fotodinamică

[14]. Func ia betacarotenului se realizează prin legare de

Terapia fotodinamică este o metodă noninvazivă

oxigen, astfel apar celule instabile reactive care vor

pentru tratamentul tumorilor din regiunea capului și

reduce efectul distrugător al radicalilor liberi [15].

gâtului [22]. Se bazează pe reac ia fotochimică ini iată

Unele studii indică că remiterea clinică a leziunilor

de activarea cu lumină a unor substan e fotosensibile,

leucoplazice orale variază între 4% până la 54%, cu doze

reac ie care induce distrugerea celulară. Aceasta necesită

variabile între 20 - 90mg/zi de betacaroten pe perioade

prezen a simultană a substan ei fotosensibile, a

cuprinse între 3 și 12 luni [14,16].

oxigenului și a luminii vizibile. Este o reac ie non-

Licopenul

termică

[23].

Substan a fotosensibilă

(acidul

Licopenul este un carotenoid lipsit de ac iunea

aminolevulinic - ALA) este administrată sistemic prin

provitaminei A [14]. Este un pigment roșu liposolubil

injectare intravenoasă, sau poate aplicată topic. După

care se găsește în unele fructe și legume. Există o rela ie

un scurt timp, aceasta se localizează în esutul intă și

pozitivă între consumul de licopen și reducerea riscului

este activată prin expunere la lumină vizibilă cu putere

de dezvoltare a bolilor degenerative cauzate de radicalii

mică cu o lungime de undă speci că substan ei

liberi, cum ar cancerul și bolile cardiovasculare [17].

fotosensibile. Rezultatul va

apari ia unor specii de

Licopenul se leagă chimic de substan e care reac ionează

oxigen reactiv care vor produce modi cări la nivelul

cu oxigenul, astfel ind cel mai e cient agent biologic

componentelor celulare (proteinele structurale, enzime,

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

GENERAL REVIEW

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

ADN și fosfolipide). Structurile importante ale

Bibliogra e

organelor nu sunt afectate, iar rezultatele func ionale și

cosmetice sunt bune [23]. De-a lungul timpului s-au

Kramer IR, Lucas RB, Pindborg JJ, Sobin LH.

folosit mai multe substan e fotosensibile: (1) fotofrin a

De nition of leukoplakia and related lesions: an aid to

fost aprobat în mai multe ări pentru tratamentul

studies on oral precancer. Oral Surg Oral Med Oral

cancerului esofagian și pulmonar;

(2)

acidul

Pathol 1978;46(4):518-39.

5-aminolevulinic este aprobat și folosit pentru

Warnakulasuriya S, Johnson NW, van der Waal I.

tratamentul cancerul tegumentar; (3) vertepor n pentru

Nomenclature and classi cation of potentially malignant

tratamentul maculelor degenerative;

(4) foscan este

disorders of the oral mucosa. J Oral Pathol Med

unica substan ă fosensibilă care este aprobată pentru

2007;36(10):575-80.

tratamentul carcinoamelor spinocelulare de la nivelul

Cerero-Lapiedra R, Balade-Martinez D, Moreno-

capului și gâtului în Europa în anul 2001 [23]. Există

Lopez LA, Esparza-Gomez G, Bagan JV. Proliferative

câteva studii

[14,24,25] care au raportat folosirea

verrucous leukoplakia: a proposal for diagnostic criteria.

acidului

5-aminolevulinic în tratamentul leucoplaziei

Med Oral Patol Oral Cir Bucal 2010;15(6):e839-45.

orale cu rezultate bune și fără recidivă pe o perioadă de 9

Bagan JV, Jimenez-Soriano Y, Diaz-Fernandez JM,et

luni de dispensarizare.

al. Malignant transformation of proliferative verrucous

Eliminarea factorilor de risc

leukoplakia to oral squamous cell carcinoma: a series of

Oprirea fumatului este o prioritate în leucoplaziile

55 cases. Oral Oncol 2011;47(8):732-5.

tabagice, dar nu există studii pe grupe de fumători care

van der Waal I, Schepman KP, van der Meij EH,

să evalueze transformarea malignă. În mod sigur

Smeele LE. Oral leukoplakia: a clinicopathological

încurajarea pacientul de a opri fumatul va reduce

review. Oral Oncol 1997;33(5):291-301.

inciden a leucoplaziei și va face ca un număr mare de

Smith J, Rattay T, McConkey C, Helliwell T,

leziuni să remită [5,26].

Mehanna H. Biomarkers in dysplasia of the oral cavity:

Atitudinea de urmărire (wait and see)

a systematic review. Oral Oncol 2009;45(8):647-53.

O posibilitate de tratament este urmărirea clinică și

Lodi G, Porter S. Management of potentially malignant

histologică a leziunii. Aceasta presupune controale

disorders: evidence and critique. J Oral Pathol Med

frecvente și biopsii dacă leziunile devin suspecte, dar

2008;37(2):63-9.

fără o altă interven ie activă. Această metodă urmărește

Schwarz F, Maraki D, Yalcinkaya S, Bieling K,

un diagnostic rapid al unei eventuale transformări

Bocking A, Becker J. Cytologic and DNA-cytometric

maligne, oferind astfel cel mai bun prognostic [7]. În

follow-up of oral leukoplakia after CO2 - and Er:YAG-

prezent există studii care sugerează că evolu ia naturală a

laser assisted ablation: a pilot study. Lasers Surg Med

leucoplaziei orale poate independentă de tratament și

2005;37(1):29-36.

anumite leziuni sunt destinate să se malignizeze

Ishii J, Fujita K, Munemoto S, Komori T. Management

indiferent de terapia aplicată [7].

of oral leukoplakia by laser surgery: relation between

recurrence and malignant transformation and

Concluzii

clinicopathological features. J Clin Laser Med Surg

2004;22(1):27-33.

Cunoașterea displaziei epiteliale este obligatorie

10.

Leopard PJ. Cryosurgery, and its application to oral

pentru alegerea celei mai bune variante de tratament.

surgery. Br J Oral Surg 1975;13(2):128-52.

Prezen a displaziei moderate sau severe impune

11.

Yeh CJ. Simple cryosurgical treatment for oral lesions.

necesitatea tratamentului chirurgical

[7]. Displazia

Int J Oral Maxillofac Surg 2000;29(3):212-6.

ușoară sau absen a displaziei nu necesită obligatoriu

12.

Yu CH, Chen HM, Chang CC, Hung HY, Hsiao

extirparea leziunii. În aceste situa ii decizia se ia inând

CK, Chiang CP. Cotton-swab cryotherapy for oral

cont de factorii clinici

- localizare, dimensiune și

leukoplakia. Head Neck 2009;31(8):983-8.

angajamentul pacientului legat de renun area la fumat

13.

Reade PC. Cryosurgery in clinical dental practice. Int

[27].

Dent J 1979;29(1):1-11.

Mul umiri: Această lucrare este efectuată în cadrul

14.

Ribeiro AS, Salles PR, da Silva TA, Mesquita RA. A

Programului Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea

review of the nonsurgical treatment of oral leukoplakia. Int

Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, nan at din

J Dent 2010;2010:186018, doi: 10.1155/2010/186018.

Fondul Social European și Guvernul României prin

15.

Kaugars GE, Silverman S Jr., Lovas JG, ompson

contractul nr. POSDRU/107/1.5/S/82839

JS, Brandt RB, Singh VN. Use of antioxidant

supplements in the treatment of human oral leukoplakia.

Părlătescu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GENERAL REVIEW

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

22.

Kubler A, Niziol C, Sidhu M, Dunne A, Werner JA.

1996;81(1):5-14.

Analysis of cost e ectiveness of photodynamic therapy

16.

Sankaranarayanan R, Mathew B, Varghese C, et al.

with Foscan

(Foscan-PDT) in comparison with

Chemoprevention of oral leukoplakia with vitamin A and

palliative chemotherapy in patients with advanced head-

beta carotene: an assessment. Oral Oncol 1997;33(4):231-6.

neck tumors in Germany. Laryngorhinootologie

17.

Riccioni G, Mancini B, Di Ilio E, Bucciarelli T,

2005;84(10):725-32.

D’Orazio N. Protective e ect of lycopene in

23.

Kubler AC. Photodynamic therapy. Medical Laser

cardiovascular disease. Eur Rev Med Pharmacol Sci

Application 2005;20(1):37-45.

2008;12(3):183-90.

24.

Zakrzewska JM, Lopes V, Speight P, Hopper C.

18.

Nagao T, Ikeda N, Warnakulasuriya S, et al. Serum

Proliferative verrucous leukoplakia: a report of ten cases.

antioxidant micronutrients and the risk of oral leukoplakia

Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod

among Japanese. Oral Oncol 2000;36(5):466-70.

1996;82(4):396-401.

19.

Kaugars GE, Silverman S, Jr., Lovas JG, et al. A

25.

Chen HM, Yu CH, Tu PC, Yeh CY, Tsai T, Chiang

clinical trial of antioxidant supplements in the treatment

CP. Successful treatment of oral verrucous hyperplasia

of oral leukoplakia. Oral Surg Oral Med Oral Pathol

and oral leukoplakia with topical

5-aminolevulinic

1994;78(4):462-8.

acid-mediated photodynamic therapy. Lasers Surg Med

20.

Poveda-Roda R, Bagan JV, Jimenez-Soriano Y, Diaz-

2005;37(2):114-22.

Fernandez JM, Gavalda-Esteve C. Retinoids and

26.

Roed-Petersen B. E ect on oral leukoplakia of reducing

proliferative verrucous leukoplakia (PVL). A preliminary

or ceasing tobacco smoking. Acta Derm Venereol

study. Med Oral Patol Oral Cir Bucal 2010;15(1):e3-

1982;62(2):164-7.

27.

Warnakulasuriya S, Reibel J, Bouquot J, Dabelsteen

21.

Epstein JB, Gorsky M, Wong FL, Millner A. Topical

E. Oral epithelial dysplasia classi cation systems:

bleomycin for the treatment of dysplastic oral leukoplakia.

predictive value, utility, weaknesses and scope for

Cancer 1998;83(4):629-34.

improvement. J Oral Pathol Med 2008;37(3):127-33.

Treatment Approach of Oral Leukoplakia. Review of Literature

Scrisoare de informare

Având în vedere activită ile revistei Medical Connections/Conexiuni Medicale privind recenzia şi

editarea articolului mai jos numit, efective odată cu acceptarea acestuia de către Medical Connections/

Conexiuni Medicale (la care se face referin ă în continuare ca Med Con), autorul (autorii) atribuie prin

prezenta către Med Con, reprezentan ilor legali, succesorilor şi mandata ilor ei, toate drepturile de

publicare şi ecare şi oricare drept privind articolul în întreaga lume, în orice limbă şi în orice mediu, chiar

şi ca lucrare audiovizuală, colectivă, compila ie, lucrare derivată, lucrare în comun, operă literară,

înregistrare audio, în imagini, gra că, operă de artă vizuală, program de calculator, sau orice alt mediu

existent acum sau care va deveni ulterior uzual, inclusiv drepturile de autor şi dreptul de a înregistra

dreptul de autor, precum şi dreptul de a asigura orice reînnoire, reeditare şi extinderea unor astfel de

drepturi de autor în România sau în orice ară străină. Autorul (Autorii) pot solicita permisiunea de a

reutiliza manuscrisul sau por iuni din acesta. Astfel de cereri trebuie să e în scris, iar permisiunea dată de

Med Con nu va refuzată în mod nejusti cat. Autorul (Autorii) desemnează Med Con ca reprezentant

legal al acestuia (acestora) pentru a întocmi orice documente pe care Med Con le consideră necesare

pentru a înregistra oricare dintre aceste garan ii la o ciul de copyright românesc sau din alte ări. Autorul

(Autorii) garantează de asemenea către Med Con că articolul este lucrarea originală a autorului (autorilor),

cu excep ia materialelor provenite din domeniul public, iar fragmente din alte lucrări pot incluse doar cu

acordul prealabil scris al titularilor drepturilor de autor, că articolul nu a fost publicat anterior, nu a fost

prezentat, sau acceptat pentru publicare în altă parte, că autorul (autorii) nu au nicio rela ie, nanciară sau

de altă natură, cu orice producător sau distribuitor de produse evaluate în această lucrare, sau, dimpotrivă,

orice astfel de rela ie a fost dezvăluită într-o notă de subsol la articol, sau că această cerin ă este irelevantă

pentru lucrare.

Titlul manuscrisului: ________________________________________________________

Nume:

Semnătură/Data:

___________________________________

Vă rugăm trimite i pe fax +40-261-710456 această scrisoare la sediul editorului Med Con.

CASE PRESENTATION

AMPUTAȚIILE DE COAPSĂ LA PACIENȚII DIABETICI CU OSTEOSINTEZĂ

FEMURALĂ ÎN ANTECEDENTE. PREZENTARE DE CAZ

Aiordăchioaie Gigi Adrian¹, Pop Alexandru², Dumnici Alexandru¹, Fruja Dan², Papiu Hora iu Sabin¹,

Korodi Andrei¹, Hărăguş Horia³

¹Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, România, ²Departamentul de Ortopedie şi

Traumatologie, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, România, ³Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor

Babeş” Timişoara, România

Adresa pentru coresponden ă:

Dr. Gigi Adrian Aiordăchioae

Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, România

Str. Henri Coanda nr. 31, Arad, 310429, România

Telefon: 0040722166895

E-mail: gigi_aiordachioaie@yahoo.com

Primit: 27.06.2013

Acceptat: 12.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 99-103

cele două cazuri, în celălalt ind for a i să facem incizia

Rezumat

în treimea medie datorită progresiei înalte a procesului

infec ios, consecin ă a prezentării tardive la medic a

Amputa ia de coapsă la pacientul diabetic reprezintă,

bolnavului. În ambele situa ii di cultatea interven iei a

adesea o solu ie nedorită dar salvatoare pentru via a

fost mărită de prezen a tijelor metalice Ender, a căror

acestuia, în situa ia în care procesul gangrenos are o

extragere s-a realizat mai greu în cazul sec ionării

ascensiune rapidă. Această interven ie mutilantă trebuie

femurului în treimea medie.

rezervată numai pentru cazurile în care au fost epuizate

Amputa iile de coapsă la pacien ii diabetici cu

celelalte mijloace terapeutice, respectiv chirurgia vasculară

osteosinteză femurală ridică probleme particulare de

și amputa iile de nivele inferioare. Prezen a în femur a

diagnostic și tratament. Anamneza atentă și examenul

tijelor de osteosinteză consecutive unor fracturi vechi

radiologic eviden iază tijele centromedulare. În aceste

ridică probleme suplimentare legate îndeosebi de extrac ia

situa ii nivelul de elec ie al sec ionării copasei este în

acestora. Subliniem faptul că lăsarea unui bont lung

treimea distală, fapt care asigură atât extrac ia facilă a

permite protezarea în condi ii destul de bune, permi ând

tijelor cât și prezervarea unui bont cât mai lung, cu

reinser ia socială a pacientului și atenuarea semni cativă a

ușurarea semni cativă a protezării ulterioare.

handicapului major postoperator al acestuia.

Cuvinte cheie: diabet zaharat, infec ie, amputa ie

Sunt discutate 2 cazuri de pacien i diabetici cu tije

de coapsă, osteosinteză femurală

femurale Ender care au necesitat amputa ia de coapsă,

unul în treimea distală, celălalt în cea medie.

Introducere

Particularitatea cazurilor este dată de prezen a acestor

tije centromedulare care îngreunează actul operator.

Macroangiopatia obliterantă a membrelor inferioare

Amputa iile de coapsă se fac, de regulă, cât mai

reprezintă o complica ie frecventă a diabetului zaharat,

distal cu putin ă pentru a prezerva un bont cât mai lung.

adesea la pacien i vârstnici cu o patologie asociată

Acest deziderat a putut respectat doar în unul dintre

încărcată, având o evolu ie dramatică, ce ridică serioase

Thigh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis. Case Report

CASE PRESENTATION

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

di cultă i terapeutice [1,2]. În situ ia în care chirurgia

Din antecedente remarcăm diabetul zaharat tip II

vasculară de dezobstruc ie și/sau reconstruc ie este

diagnosticat în urmă cu 5 ani, în tratament cu metformin

depășită, când apare gangrena diabetică, devine necesară

de 1000 mg, 2/zi; HTA stadiu II în tratament cu reserpină

amputa ia diferitelor segmente ale membrului inferior.

0,1 mg și dihidralazină 10 mg, 2 tablete/zi și propranolol

Un prim obiectiv al acestei chirurgii ablative este

40 mg (1/2 tabletă/zi), cardiopatie ischemică cronică. În

reprezentat de îndepărtarea segmentului neviabil gangrenos

urmă cu 10 ani pacientul a suferit o fractură de epi za

și stoparea procesului septic ascendent, cu salvarea vie ii

distală femur stâng, care a fost tratată chirurgical prin

bolnavului. Un al doilea scop, de asemenea esen ial, este

osteosinteză centromedulara cu tije Ender.

ob inerea unui bont de amputa ie sănătos și cât mai lung cu

Analizele de laborator au relevat un sindrom

putin ă, care ulterior să poată sus ine o proteză, astfel încât

in amator important cu leucocitoză

21800/mm³,

să permită o reintegrare socială cât mai bună a bolnavului.

hemoglobina

9,8 g/dl și glicemia

215mg/dl.

Prezen a materialului de osteosinteză de tipul tijelor

Radiogra a de bazin și coapsă ne relevă prezen a

Ender la pacien ii cu indica ie de amputa ie este o situa ie

materialului de osteosinteză (tije Ender).

rară care ridică probleme suplimentare, legate îndeosebi

Se instituie tratament antibiotic (ceftriaxonă 1g/8h și

de extragerea acestora. De regulă, aceasta se realizează

metronidazol 200ml/8h) și pacientul este trecut pe insulina

printr-o incizie în

1/3 inferioară a coapsei, deasupra

cu ac iune rapidă, frac ionată în 4 prize (0,5U/kgC/zi).

genunchiului, nivel indicat și pentru amputa ia de coapsă

deoarece realizează prezervarea unui bont lung.

Prezentarea cazurilor

Cazul nr. 1

Bolnavul de sex masculin în vârstă de 60 ani, din

mediu rural, s-a internat de urgen ă în clinica noastră

prezentând o leziune ulcerativ-necrotică la nivel plantar

și gleznă stângă cu semne de celulită prezente până în

Figura 1. Aspect preoperator al membrului inferior

1/3 medie a gambei, în evolu ie de 7 zile (Figura 1).

(necroză extensivă tegumentară fa ă laterală gamba

Starea generală a pacientului era alterată, acesta ind

stângă extinsă în profunzime la planul muscular;

adinamic, cu respira ii super ciale, oliguric și hipotensiv.

leziune ulcerativ-necrotică plantară stângă)

Figura 2. A: Incizie tegumentară în” bot de ra ă” în treimea inferioară coapsa stângă, B: Incizia

esutului celular subcutanat, C: Sec ionarea planului muscular; sângerare minimă, D: Sec ionarea

femurului în treimea inferioară coapsa stângă, cu eviden ierea tijelor centromedulare (săgeata)

100

Aiordăchioaie et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

CASE PRESENTATION

interven ie cu un bont viabil ce a fost ulterior protezat

(Figura 3,4).

Cazul nr. 2

Pacient în vârstă de 68 de ani, din mediu rural, se

internează de urgen ă în serviciul nostru prezentând la

nivelul gambei drepte în treimea medie o leziune

ulcerativă cu zone necrotice de 10/15 cm, edem gambier

extensiv și celulită prezentă inclusiv la nivelul

genunchiului.

Din antecedentele personale patologice re inem că

pacientul este fumător și cunoscut cu diabet zaharat tip

II de 10 ani în tratament cu metformin 500mgx2/zi și

glimepiridum 2mg 1/zi seara. Bolnavul a suferit în urmă

cu 15 ani o fractură trohanteriană femurală dreaptă

pentru care s-a practicat osteosinteza cu tijă

centromedulară de tip Ender.

Boala actuală a debutat brusc în urmă cu 10 zile

Figura 3. Bontul de

Figura 4. Protezarea

când, în urma unui traumatism cu un obiect contondent,

amputa ie la 1 an este de aspect

bontului

a rezultat o plagă gambieră de 2/3 cm. Plaga gambieră a

normal, cu cicatrice suplă

fost neglijată, evoluând pe fondul diabetului spre

gangrenă.

Având in vedere aspectul leziunilor și starea generală

Bioumoral s-au înregistrat următoarele modi cări

alterată, se stabilește indica ia de interven ie chirurgicală de

patologice: leucocite

25000/mm³, Hb

9,2 g/dl și

urgen ă ablativă. Tehnica operatorie aleasă a fost amputa ia

glicemie

253 mg/dl. Radiogra a de bazin și coapsă

coapsei deasupra genunchiului, supracondilian, de tip Gritti-

eviden iază prezen a tijelor femurale centromedulare,

Stokes (Figura 2-A,B,C,D). Acest abord a permis extragerea

ușor migrate inferior.

relativ facilă a tijelor centromedulare și crearea unui bont lung.

Se instituie tratament de urgen ă cu antibioterapie

Evolu ia postoperatorie a fost favorabilă, cu

(ceftriaxonă

1g/8h, gentamicină

40mg/12h și

vindecare lentă, pacientul ind externat la 30 zile după

metronidazol

200ml/12h) și echilibrare a diabetului

Figura 5. A: Incizie tegumentară eliptică în 1/3 inferioară coapsa dreaptă, B: Prelungirea inciziei

tegumentare la nivelul articula iei genunchiului şi reperarea capătului distal al unei tije Ender, C:

Extragerea uneia din cele 3 tije Ender, D: Sec ionarea femurului în 1/3 inferioară cu extragerea

celorlalte 2 tije restante împreună cu segmentul amputat

Thigh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis. Case Report

101

CASE PRESENTATION

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

zaharat cu insulină cu ac iune rapidă frac ionată în 4

instruirea pacientului pentru prezentarea cât mai

prize (0,5U/kgC/zi).

precoce la medic în cazul apari iei leziunilor cu poten ial

Se decide amputarea de urgen ă a membrului

necrotic [1,7]. Practic, bolnavii diabetici, aterosclerotici

inferior la nivelul coapsei. Alegerea ideală a nivelului de

și cu trombangeită obliterantă trebuie să-și examineze

amputa ie ar trebuit să e în 1/3 inferioară a coapsei.

zilnic picioarele și să se prezinte la chirurg pentru orice

Datorită prezentării tardive a pacientului procesul

leziune constatată, urmând ca acesta să evalueze

infec ios a ascensionat până deasupra genunchiului, fapt

gravitatea acesteia și conduita de urmat [2,8].

care ne-a obligat la realizarea amputa iei în1/3 medie a

Prezen a tijelor

metalice

de osteosinteză

coapsei.

centromedulară la pacien ii cu gangrenă care necesită

Tehnica operatorie aleasă a fost procedeul eliptic

amputa ii de coapsă este o situa ie rară, care ridică o serie

Marcellin-Duval (Figura 5). Femurul a fost sec ionat

de probleme particulare. O primă necesitate este, în

circular și prin mișcări ușoare de rota ie s-a reușit

primul rând, stabilirea prezen ei tijelor, care nu vine

îndepărtarea segmentului distal al membrului inferior.

întotdeauna de la sine, mai ales la pacien ii cu de cit de

Am întâmpinat di cultă i suplimentare fa ă de primul

memorie sau cu pierdere a lucidită ii, de exemplu la

caz, legate de extragerea tijelor Ender, dar în nal s-a

bolnavii cu maladie Alzheimer. Asemenea situa ii nu sunt

reușit îndepărtarea acestora prin trac ionarea lor

foarte rare și posibilitatea acestora ne obligă la o anamneză

progresivă.

atentă și bine condusă, care să includă și întrebări

Evolu ia postoperatorie a fost lent favorabilă, ind

privitoare la eventualele fracturi femurale, modalitatea de

grevată de apari ia unei supura ii de plagă, tratată

osteosinteză. Astfel, vom lua în considerare un nou timp

conservator cu succes. Pacientul a fost externat la 35 zile

operator de extragere a tijelor. În această direc ie este utilă

cu bontul vindecat, urmând a protezat.

și chestionarea apar inătorilor dar, mai ales, consultarea

biletelor de ieșire din serviciile de ortopedie. Con rmarea

Discu ii

prezen ei tijelor este realizată prin examenul radiologic

care devine obligatoriu în asemenea situa ii.

În ciuda caracterului profund mutilant al amputa iei

Extragerea tijelor Ender la pacien ii la care se

de coapsă, prognosticul acestor pacien i poate

efectuează o amputa ie de coapsă se realizează cu relativă

semni cativ

îmbunătă it

datorită

dezvoltării

ușurin ă dacă se adoptă incizia standard în treimea

posibilită ilor de protezare și reeducare func ională. Se

inferioară a coapsei, prin trac ionarea de capătul distal al

știe faptul că acestea sunt dependente de viabilitatea și

tijei.

dimensiunile bontului, astfel, cu cât lungimea acestuia

După vindecarea plăgii postoperatorii trebuie

este mai mare, cu atât recuperarea este mai bună [3].

implementată o strategie de protezare și reeducare

Alegerea nivelului optim de amputa ie are un rol

func ională, stabilindu-se premisele pentru o reintegrare

hotărâtor, ind una din problemele cele mai delicate cu

socială cât mai bună. Succesul tuturor acestor demersuri

care se confruntă chirurgul în situa ia în care progresia

depinde în primul rând de determinarea pacientului dar

ascendentă a procesului infec ios este avansată. Regula

și de sprijinul moral al familiei, acesta ind de asemenea

de bază este realizarea amputa iei în treimea distală a

esen ial [3].

coapsei, ca în cazul nr. 1, situa ie ideală inclusiv pentru

pacien ii cu tije Ender deoarece oferă condi ii optime

Concluzii

pentru extragerea acestora, constatare în acord cu

rezultatele raportate și de al i autori [4,5]. În cazurile

Amputa iile de coapsă la pacien ii diabetici cu

neglijate, cu celulită deasupra genunchiului, devine

osteosinteză centromedulară femurală cu tije Ender

necesară realizarea inciziei la un nivel superior, în 1/3

ridică probleme particulare de diagnostic și tratament.

medie a coapsei, cum a fost cazul nr. 2. Desigur, această

Stabilirea prezen ei tijelor se face printr-o anamneza

op iune a lăsat un bont ceva mai scurt și implicit, mai

atentă coroborată cu consultarea biletelor de ieșire și cu

di cil de protezat, respectiv a creat di cultă i

examenul radiologic obligatoriu în aceste situa ii.

suplimentare intraoperatorii legate de extragerea tijelor.

La acești bolnavi indica ia de elec ie a nivelului

Pe de altă parte, o amputa ie în esuturile infectate din

sec ionării coapsei este în treimea distală, fapt care

treimea distală a coapsei ar implicat riscul major de

asigură atât extrac ia facilă a tijelor, cât și prezervarea

gangrenă de bont, cu consecin ele sumbre previzibile,

unui bont cât mai lung, cu ușurarea semni cativă a

poate chiar fatale

[6]. De aceea, pentru scăderea

protezării ulterioare.

numărului de amputa ii înalte, cu un grad ridicat de

Complexul terapeutic de care bene ciază acești

invaliditate și o protezare mai di cilă, este necesară

pacien i nu trebuie să se încheie cu vindecarea plăgii, ci

102

Aiordăchioaie et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

CASE PRESENTATION

trebuie continuat prin eforturi perseverente legate de

tips in major amputations of diabetic patients.

protezare și reeducare func ională.

Musculoskelet Surg 2012;96(3):191-7.

Mul umiri: Această lucrare a fost nan ată prin

4. Johannesson A. Incidence of limb amputation in the diabetic

Fondurile

Structurale

POSDRU/CPP107/DMI

and non-diabetic general population. A 10-years population

1.5/S/77082 „Burse doctorale de pregătire ecoeconomică

- based cohort study of initial unilateral, controlateral and

și bioeconomică complexă pentru siguran a și securitatea

reamputation. Diabetes care 2009;32:275-80.

alimentelor și furajelor din ecosisteme antropice”

5. Gray DWR. „Limb Amputation” in Morris PJ, Malt

RA. (sub red.), Oxford Textbook of Surgery. Oxford

University Press, Oxford, 1994

Referin e

6. Wong K, Nicholson DJ, Gray R. Lower limb

compartment syndrome arising from fulminant

1. Al-Wahibi AM. Impact of diabetic foot care education

streptococcal sepsis. ANZ J Surg 2005,75(8):728-9.

program on lower limb amputation rate. Vascular

7. Patrascu T, Doran H, Catrina E, Buga C, Muntean A,

Health and risk Management 2010;6:923-34.

Sera nceanu C. Particularită i ale chirurgiei la

2. Jankovic D. Case study: shock waves treatment of

diabetic, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2005; pp 84-109.

diabetic gangrene. International Wound Journal

8. Stoia D, Hulpus R, Kiss I. Complica iile piciorului

2011;8(2):206-9.

diabetic raportate gradului de ischemie cronică a

3. Rosati M, Lisanti M, Baluganti A, Andreani L, Rizzo

membrelor inferioare, Acta Medica Transilvanica

L, Piaggesi A. A multidisciplinary approach and surgical

2011;2(3)149-50.

Thigh Amputations in Diabetic Patients with a History of Femoral Osteosynthesis. Case Report

103

CENTER FOR DOCUMENTATION AND

CONTINUOUS MEDICAL EDUCATION

SATU MARE

The need to continue and enhance medical programs for the medical personnel from

the primary and secondary care network, as well as the social and comunity staff from the

health care centers in the county of Satu Mare, is a problem whose solution is the

development of the Documentation and Continuous Medical Education Center Satu

Mare. Satu Mare College of Physicians in partnership with the Association of Family

Physicians Satu Mare, the Dental College Satu Mare, wishes within this project to

continue the health educational programs in order to improve health services for

vulnerable social groups: disabled, social cases as well as for the population of Satu Mare

county.

Necesitatea continuării şi perfecţionării programelor de educaţie medicală a

personalului medical din reţeaua de asistenţă primară şi secundară, precum şi a

personalului de asistenţă socială şi comunitară din centrele de îngrijire ale judeţului Satu

Mare este o problemă a cărei soluţie este dezvoltarea Centrului de Documentare şi

Educaţie Medicală Continuă Satu Mare. Colegiul Medicilor Satu Mare în parteneriat cu

Asociaţia Medicilor de Familie Satu Mare, Colegiul Medicilor Dentişti Satu Mare,

doreşte în cadrul acestui proiect continuarea programelor educaţionale în domeniul

sănătăţii în vederea ameliorării serviciiilor de sănătate pentru grupurile sociale

vulnerabile: dizabilităţi, cazuri sociale, precum şi pentru populaţia judeţului Satu Mare.

MEDICINE AND ART

REPREZENTAREA SECHELELOR POLIOMIELITEI ÎN ARTĂ

Bumbulu Călin¹, Bumbulu Andrei², Oprea Andrea², Koren Rumelia³

¹SCM dr Bumbulu -dr Balaj, Satu Mare, România, ²Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu

Ha ieganu, Cluj Napoca, România, ³Departmentul de Patologie, Spitalul Hasharon, Petah Tikva şi Facultatea de Medicină

Sackler, Universitatea Tel-Aviv, Israel

Adresa pentru coresponden ă:

Dr. Bumbulu Călin

Satu Mare, str. Bobocului UK 30-440258

Email: bumbulutcalin@yahoo.com

Primit: 15.07.2013

Acceptat: 10.08.2013

Med Con October 2013 Vol 8, No 3, 105-108

Rezumat

Cuvântul poliomielită are ca rădăcină trei cuvinte

grecești: „Polio” înseamnă „gri”, referindu-se la materia

Impactul poliomielitei asupra activită ii și

cenușie,

„Myelon” înseamnă „coloană vertebrală”, iar

participării sociale poate văzut în arta egipteană antică.

„Itis” înseamnă „in ama ie”. Prima descriere clinică a

Primele epidemii moderne au fost alimentate de

bolii a fost făcută în 1789 de către medicul britanic

creșterea

orașelor

după revolu ia industrială.

Michael Underwood, ind recunoscută ca și condi ie

Reprezentarea artistică a de cien elor și dizabilită ilor a

medicală de către Jakob Heine în

1840. Primele

evoluat în paralel cu sentimentele oamenilor fa ă de ele

epidemii moderne au fost alimentate de creșterea

în ecare perioadă istorică și, în același timp, cu evolu ia

orașelor după revolu ia industrială. Reprezentarea

socială. În „Lupta dintre Carnaval și Postul Mare” pictat

artistică a de cien elor și dizabilită ilor a evoluat în

de Pieter Bruegel în 1559, apar două guri de in rmi;

paralel cu sentimentele oamenilor fa ă de ele în ecare

deși această mărturie artistică nu este o dovadă o cială a

perioadă istorică și, în același timp, cu evolu ia socială.

poliomielitei, există indicii puternice că ambii au suferit

În zilele noastre, acest concept continuă să avanseze, iar

de pe urma bolii. Desenul „Studii despre cerșetori și

unii artiști nu mai reprezintă persoana bolnavă, ci boala

vagabonzi”, din aceeași perioadă, despre care nu știm

în sine. Pe măsura trecerii timpului, oamenii au evoluat

dacă apar ine lui Hieronymus Bosch sau lui Pieter

și totodată și medicina și arta. În aceasta constă valoarea

Bruegel cel Bătrân, surprinde, de asemenea, crudele

extraordinară, din punct de vedere ontologic, a multor

consecin e ale bolii. În 1899, Joaquín Sorolla a pictat un

opere de artă, care nu ar fost create fără interven ia

grup de copii, având probabil sechele ale poliomielitei,

bolii și a practicii artei medicale [1].

făcând baie pe plaja din Valencia. Una dintre cele mai

Impactul poliomielitei asupra activită ii și

cunoscute imagini din arta americană a secolului XX

participării sociale poate văzut în arta egipteană antică.

este pictura lui Andrew Wyeth, Lumea Christinei, în

Figura 1 prezintă un preot numit Rom (în alte surse, un

care femeia care a suferit de poliomielită este descrisă

portar numit Roma sau Ruma), care face o ofrandă,

târându-se chinuitor prin curte.

având un baston și deformări ale piciorului caracteristice

Cuvinte cheie: poliomielită, pictură, desen, artă

poliomielitei. Unii cercetători medicali au interpretat

egipteană, Pieter Bruegel cel Bătrân, Hieronymus

deformitatea lui Rom ca nd rezultatul poliomielitei,

Bosch, Joaquin Sorolla y Bastida, Andrew Wyeth Newell

al ii cred că nu este poliomielită, ci un anumit tip de

The Description of the Sequels of Poliomyelitis in Art

105

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 2 (30) • JUNE 2013

MEDICINE AND ART

picior strâmb congenital, cu afectare secundară și

scurtarea piciorului. Mumia faraonului Siptah are un

picior stramb și atro at, la fel ca a lui Rom. Ca și copil,

Siptah a contractat o boală care l-a lăsat cu un picior

atro at, umblând pe el mai mul i ani înainte de

maturizarea oaselor.

În secolul al XVI-lea, pictura renascentistă radiază

din Italia în toată Europa. Mul i artiști din nordul

Europei au răspuns la aceasta prin fuziunea compozi iei

clasice italiene, cu realismul foarte detaliat din pictura

ărilor de Jos. Totuși, cel mai mare pictor al ărilor de

Jos din secolului al XVI-lea, Pieter Bruegel cel Bătrân (c.

1525 - 9 septembrie 1569), a ales să nu să îmbră ișeze

arta italiană. În locul scenelor biblice clasic-structurate,

Figura 6. Joaquín Sorolla, „Trista moştenire”, ulei, 1899

Bruegel a preferat să descrie cronica vie ii zilnice a

ăranilor, decât a interioarelor realiste și a peisajelor.

„Lupta dintre Carnaval și Postul Mare” (Figura 2) este o

lucrare pictată de acesta în 1559. Tabloul descrie un

festival obișnuit în acea perioadă, așa cum era celebrat în

ările de Jos. El prezintă contrastul dintre cele două

laturi ale vie ii contemporane pictorului, gurate prin

reprezentarea hanului pe partea stângă

- pentru

distrac ie și a bisericii pe partea dreaptă

- pentru

respectarea religiei. În pictură apar și două guri de

in rmi, unul are un picior mutilat, mergând cu o cârjă

de lemn (Figura 3). Celălalt avansează pe mâini, cu

picioarele atro ate și îndoite, legate de atele, atârnând în

spatele lui. Micile „capre” pe care omul se sprijină erau

Figura 7. Andrew Newell Wyeth, Lumea Christinei , 1948,

numite

„scabella”, iar oamenii care le utilizau

Muzeul de Artă Modernă, New York

„scabellarii”. Deși această mărturie artistică nu este o

dovadă o cială a poliomielitei, există indicii puternice

că ambii au suferit de pe urma bolii [2].

Andrew Wyeth Newell (12 iulie 1917 - 16 ianuarie

Desenul „Studii despre cerșetori și vagabonzi”, din

2009) a fost un pictor realist. În arta sa, subiectele

aceeași perioadă, despre care nu știm dacă apar ine lui

preferate de Wyeth au fost pământul, precum și oamenii

Hieronymus Bosch (c. 1450 - 9 august 1516) sau lui

din jurul lui. Una dintre cele mai cunoscute imagini din

Pieter Bruegel cel Bătrân, surprinde, de asemenea,

arta americană a secolului XX este pictura lui, „Lumea

crudele consecin e ale bolii [3,4].

Christinei” (Figura 7). Femeia din tablou este Christina

Joaquin Sorolla y Bastida (27 februarie 1863 - 10

Olson (3 mai 1893 -27 ianuarie 1968). Wyeth avea o casă

august 1923) a fost un pictor spaniol, născut în Valencia,

de vară în zonă și a fost în rela ii de prietenie cu Olson,

care a excelat în portrete, peisaje și lucrări monumentale

atât ea, cât și fratele ei mai mic, ind subiectele unor

pe teme sociale și istorice. Lucrarile sale tipice sunt

tablouri între

1940-1968 [6]. Totuși, deși pictura era

caracterizate de o reprezentare cu măiestrie a oamenilor

aparent despre ea, Wyeth nu a folosit-o pe Olson ca

și a peisajului, sub lumina soarelui ării sale natale. În

model. În schimb, a chemat-o pe so ia lui, care avea în jur

august 1865, el și sora sa rămân orfani, părin ii lor

de 25 de ani, pentru a poza, recreând momentul în care

murind probabil din cauza holerei. După terminarea

s-a uitat pe fereastră și a văzut-o pe vecina sa, care suferea

serviciului militar, la douăzeci și doi de ani Sorolla

de poliomielită, târându-se chinuitor prin curte. Olson

ob ine o bursă, care îi permite studiul picturii la Roma,

avea 55 de ani la momentul în care Wyeth a creat opera.

timp de patru ani. O ședere prelungită la Paris în 1885 îl

Pictura despre femeia tânără într-o rochie roz, cu

expune pentru prima dată picturii moderne. În 1899,

membrele inerte, are o calitate care te bântuie. Peisajul și

Joaquín Sorolla prezintă, pe o mare pânză (Figura 6), un

casa rurală sunt pictate în detaliu. Fiecare r de iarbă și

grup de copii, probabil cu sechele de poliomielită,

ecare r de păr al femeii sunt pictate individual. Stilul

făcând baie pe plaja din Valencia [5].

picturii a fost numit „realism magic”, de nit ca un gen

The Description of the Sequels of Poliomyelitis in Art

107

IN MEMORIAM

Profesor Dr. Thoma Ionescu

(13 septembrie 1860, Ploieşti - 28 martie 1926, Bucureşti)

oma Ionescu este întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie şi de anatomie topogra că,

membru de onoare al Academiei Române.

După terminarea liceului „Sf. Sava” oma Ionescu se înscrie la Facultatea de Medicină

din Paris în 1879, devenind în 1892 doctor în medicină şi chirurgie. În 1887 ob ine prin

concurs locul de prosector asociat de anatomie şi mai apoi prosector de nitiv la Facultatea de

Medicină din Paris. Îşi sustine teza de doctorat în 1892, cu lucrarea „L’evolution intrauterine

du colon pelvien” obtinând titlul de laureat al spitalelor din Paris, după ce în 1890 ob ine

titlul de laureat al Academiei de chirurgie din Fran a pentru lucrarea

„Les hernies

intraperitoneales”. În anul 1892, în urma unui concurs la care se clasi că primul, oma

Ionesu ob ine titlul de profesor agregat. Colaborează cu profesorii Poirier şi Charpy la cel mai

mare tratat de anatomie al vremii, în 1894, scriind capitolul „L’anatomie de tube digestiv” în

care descrie pentru prima dată fosetele duodeno-jejunale, fosetele sigmoidiene, teaca rectului şi

aripioarele rectale. În 1895, prin decret de lege se în in ează la Facultatea de Medicină din

Bucureşti catedra de anatomie topogra că şi clinică chirurgicală la care este chemat ca profesor.

În 1897, împreună cu colaboratorii săi fondează revista „Chirurgia”, periodic al Societă ii

Române de Chirurgie. În perioadele 1906-1912, 1921-1922 şi 1925-1926 este Decan al

Facultă ii de Medicină, iar între 1912 şi 1915 Rector al Universită ii din Bucureşti.

oma Ionescu a publicat numeroase articole despre rezec ia simpaticului cervical în

tratamentul anginei pectorale,

„cura Ionescu”, despre gastrectomia totală în cancerul de

stomac, a imaginat şi dezvoltat tehnici operatorii originale de trepana ie, nefropexie,

splenectomie şi în cura radicală a herniilor. În timpul unor vizite în Anglia şi America în anii

1909-1910, a lansat „rahianestezia înaltă”, utilizabilă şi la interven ii chirurgicale efectuate

pe toracele superior şi gât, făcând demonstra ii operatorii în clinici de renume din Londra,

New York, Philadelphia, Chicago, precum şi la vestita clinică a fra ilor Mayo din Rochester.

Chiar şi astazi, în vestita clinică Mayo se a ă bustul chirurgului român oma Ionescu.

De numele său se leagă răspândirea narcozei prin rahianestezie, utilizând mai întâi un

amestec de stovaina şi stricnina, apoi de stovaină şi cofeină. Eponime asociate pe lângă „cura

Ionescu”: „acul Ionescu” pentru sutura totală cu r de metal, „depărtătorul Ionescu”, depărtător

autostatic abdominal de care se pot xa valve de diferite mărimi,

„opera ia Ionescu”,

histerectomie totală largită cu extirparea grupelor ganglionare limfatice.

A dat întotdeauna dovadă de o atitudine profund na ională; la izbucnirea primului

război mondial, pleacă la Iaşi, unde continuă munca de chirurg, operând mii de solda i

răni i, veni i de pe front. Încheierea „păcii de la Buftea” l-a obligat să părăsească ara. În anul

1920 se întoarce şi reia cercetările şi activitatea didactică. Activează pentru cauza Unirii

Professor Dr. Thoma Ionescu

109

IN MEMORIAM

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Transilvaniei cu România în cadrul Consiliului National al Unită ii Române de la Paris, iar

în 1920-1921 sus ine interesele ării ca prim delegat al României la sesiunile Ligii Na iunilor.

Toma Ionescu a fost numit delegat al României la Societatea Na iunilor, calitate în care a luat

parte la cele dintâi sesiuni ale organiza iei de la Geneva. Frate cu omul politic Take Ionescu,

a fost în mai multe rânduri ales deputat şi senator. O cuvântare inută în 1906 în Camera

Deputa ilor dezvăluie - în măsura în care o declara ie politică a oricărei vremi poate re ecta

realitatea - umbrele omului oma Ionescu, pe de-o parte: contestarea meritelor institu iei

medicilor de plasă, sau celei a spitalelor jude ene, desconsiderarea moaşelor şi subchirurgilor

rurali, eviden ierea doar a realizărilor Partidului Conservator, dar pe de altă parte,

convingerile sale luminoase, subliniate şi de Ion Cantacuzino: „nu a ştiut ce este ura, invidia,

răzbunarea, nu a ştiut ce este egoismul”, prin apărarea intereselor ărănimii spunând despre

calitatea presta iilor medicale acordate popula iei rurale: „ceea ce nu este bun pentru noi nu

trebuie să e bun nici pentru ăran”.

În 1926, moare la vârsta de 66 de ani, lăsând în urmă o şcoală adevărată de chirurgie

românească. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu Ortodox, lângă mormântul lui Grigore

Romniceanu un alt eminent chirurg.

Bumbulu Călin, Koren Rumelia

Referin e

1. Vidu, V. Medalion aniversar: oma Ionescu. Jurnalul de Chirurgie, 2010;6(3):388-93.

2. http://www.medicalstudent.ro/personalitati/thoma-ionescu.html

3. Angelescu, N. oma Ionescu (1860-1926). Chirurgia, 2005;100(1):9-10.

4. Ciurea, AV, Palade, C. Professor oma Ionescu - founder of modern surgical practice in

Romania. Romanian Neurosurgery 2010,2:137-42.

5. Făgăraşanu, I. Via a şi opera lui Toma Ionescu, Ed Academiei Române, Bucureşti, 1962.

110

Bumbuluț et al

STANDARDE DE REDACTARE

Scop

materiale care ar putea să îi identi ce. Dacă formularele

Revista Conexiuni Medicale publică lucrări de

de accept nu prevăd acest lucru vă rugăm să rugăm

cercetare care contribuie la progresul din toate domeniile

ob ine i acordul, sau îndepărta i posibilitatea de

medicinei. Revista publică de asemenea reviste generale,

identi care. O declara ie în acest sens trebuie inclusă în

editoriale și scurte comunicări pe domenii speci ce.

sec iunea „Metode” a lucrării.

Prezentările de caz sunt acceptate dacă prezintă interes

crescut și sunt bine investigate. Scrisorile către editor, în

Aprobarea Comitetului de Etică

special cele care prezintă o opinie privind un articol

Preciza i la sec iunea „Metode” faptul că desfășura i

publicat anterior sau care prezintă noi date, sunt de

studii asupra subiec ilor umani cu aprobarea Spitalului,

asemenea binevenite. Adresa web a revistei este http://

Comitetului de Etică al Universită ii, etc. În mod

www.conexiunimedicale.ro. Revista este publicată

similar, con rma i dacă experimentele asupra animalelor

trimestrial, articolele sunt acceptate în limba engleză sau

corespund standardelor etice.

română, având cel pu in traducerea în limba engleză a

rezumatului și cuvintelor cheie. Lucrările pot trimise

Asumarea dreptului de copyright

pe adresa: dr. Bumbulu Călin, editor șef adjunct,

Lucrările acceptate pentru publicare au implicit

Conexiuni Medicale, P- a. Eroilor Revolu iei nr. 23,

drepturile de copyright cedate către editor. Autorii pot

cod 440055, Satu Mare, România. Tel./Fax: +40-261-

utiliza materiale din lucrările lor în alte articole proprii,

710456, e-mail: bumbulutcalin@yahoo.com.

după ob inerea acceeptului editorului.

Republicarea articolelor

Propunerea pentru publicare

Vă rugăm să con rma i că lucrarea dumneavoastră

Toate manuscrisele propuse pentru publicare în

nu a mai fost publicată în forma prezentată sau într-o

Conexiuni Medicale vor în format compatibil pentru

formă asemănătoare, sau că nu a fost acceptată pentru

efectuarea recenziei online. Revista acceptă manuscrise

publicare într-o altă revistă.

propuse în formă electronică, în format Word (text,

guri și tabele). Nu trimite i lucrări în format PDF.

Con icte de interese

Acceptăm lucrări care nu depășesc 3.500 de cuvinte

Rugăm autorii să declare posibilele con icte de

pentru articole originale, 2.500 pentru prezentări de

interese, inclusiv cele de natură nanciară. Dacă nu

caz, 2.000 pentru prezentări de imagini clinice, 500

există con icte de interese, vă rugăm să preciza i acest

pentru scrisori către editor și 4.500 de cuvinte pentru

lucru. Sursele de nan are trebuie precizate în lucrarea

reviste generale. Autorii NU vor trimite prin poștă sub

dumneavoastră.

formă de hârtie propunerea pentru publicare, decât

dacă este vorba de scrisori sau dacă se solicită astfel din

Permiterea de a reproduce materiale

partea redac iei. Dacă nu există altă op iune decât

publicate anterior

trimiterea prin poștă, vă rugăm să expedia i și versiunea

Vă rugăm să ne trimite i o copie a acceptului de

electronică CD-ROM pe adresa redac iei: Conexiuni

reproducere (de exemplu al ilustra iilor) de la de inătorul

Medicale, P- a. Eroilor Revolu iei nr. 23, cod 440055,

dreptului de copyright.

Satu Mare, România. Utiliza i text la două rânduri și

include i următoarele sec iuni: pagina de titlu,

Formularele de accept ale pacien ilor

rezumatul și cuvintele cheie, textul, mul umiri,

Protec ia drepturilor pacien ilor este esen ială; vă

referin e, tabele și guri. Paginile vor

numerotate

rugăm să ne trimite i formularele de accept ale

consecutiv, începând cu pagina de titlu, numerele

pacien ilor sau subiec ilor studiului dumneavoastră,

arabe ind plasate în col ul din dreapta sus al ecărei

prin care aceștia permit publicarea fotogra ilor sau altor

pagini.

111

GUIDANCE FOR DRAWING UP

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

Prezentarea lucrării

Nu recomandăm utilizarea excesivă a abrevierilor. Folosi i

Pagina de titlu

metode de calcul statistic standardizate. Nominaliza i

Cuprinde titlul întreg și titlul scurt format din

medicamentele și substan ele chimice utilizând numele

maxim 45 de caractere, numele și prenumele ecărui

generic

(dacă sunt men ionate mărcile înregistrate, se

autor; dacă lucrarea apar ine unui departament sau unei

furnizează numele producătorului și orașul).

institu ii, va men ionat numele acestuia în întregime.

Mul umiri

De asemenea numele, e-mail-ul și adresa autorului

Vor

adresate celor care au adus contribu ii

împuternicit pentru coresponden ă, sursele de nan are

importante la studiu.

sau suport utilizate sub forma burselor, echipamentelor,

Referin e

medicamentelor, sau orice combina ie a acestora.

Vor

numerotate între paranteze drepte cu

Rezumatul

numerale arabe, succesiv în ordinea în care sunt

Pagina a doua va cuprinde rezumatul cu minim 200

men ionate în text. Referin ele vor include numele

de cuvinte; nu utiliza i abrevieri, note de subsol, sau

autorilor până la al șaselea autor, dacă sunt mai mul i,

referin e.

enumera i primii trei și apoi adăuga i „et al”. Referin ele

Introducere în temă și scopuri

vor include titlul complet și sursa informa iei; numele

Descrie i importan a studiului și obiectivul

revistelor va abreviat conform Index Medicus (http://

(obiectivele) precise ale cercetării sau întrebarea

www.nlm.nih.gov/tsd/serials/terms_cond.html); nu se

(întrebările) pe care le ridică studiul.

acceptă mai mult de 90-100 referin e; pentru scrisori

Metode

către redac ie se acceptă

5-6 referin e. Folosi i ca și

Include i informa ii privind următoarele aspecte ale

referin e cât mai pu ine rezumate. Comunicările

studiului dacă sunt utilizate: proiectul

- descrie i

personale și lucrările nepublicate nu vor men ionate la

elementele de bază ale studiului, de exemplu studiu

referin e și vor apare în text între paranteze. Lucrările

controlat randomizat, studiu cross-sec ional, de cohortă,

nepublicate dar a ate în curs de publicare vor incluse

de urmărire, serii de cazuri, etc; procedura - speci ca i

în referin e cu men iunea „in press” între paranteze,

dacă a fost desfășurat în sistem de îngrijire primar sau

lângă numele revistei implicate.

ter iar, în ambulator sau spital, în comunitate, etc;

a) Articole:

participan i - indica i numărul subiec ilor și cum au

[1] Otvos L Jr, Shao WH, Vanniasinghe AS, Amon

fost selecta i, recruta i și desemna i pentru interven ie;

MA, Holub MC, Kovalsykz I, et al. Toward understanding

interven ia

- metoda de administrare și durata

the role of leptin and leptin receptor antagonism in

interven iei.

preclinical models of rheumatoid arthritis. Peptides

Rezultate

2011;32:1567-74.

Prezenta i principalele rezultate ale studiului,

b) Lucrări publicate numai cu numerele DOI:

inclusiv intervalurile de con den ă sau valorile p.

[2] Chaldakov GN, Beltowsky J, Ghenev PI, Fiore

Concluzii

M, Panayotov P, Rancic G, et al. Adipoparacrinology -

Enun a i doar concluziile sus inute direct de dovezi,

vascular periadventitial adipose tissue (tunica adiposa) as

precum și importan a descoperirilor. Revistele generale

an example. Cell Biol Int

2011;doi:

10.1042/

și prezentările de caz vor include un rezumat

CBI20110422.

nestructurat.

c) Căr i sau manuale:

Cuvinte cheie

[3] Gertler A, editor. Leptin and Leptin Antagonists.

Rezumatul va urmat de o listă de 3-10 cuvinte

Landes Bioscience, Austin, Texas, USA. 2009.

cheie sau fraze scurte care vor ajuta la indexare. Dacă

d) Capitole de căr i sau de manuale:

este posibil, utiliza i termeni proveni i din lista Index

[4] Jeremy L, Abe PD. Treatment Options in

Medicus cu

262 subiecte medicale/Medical Subject

Super cial (pTa/pT1/CIS) Bladder Cancer. In: Urological

Headings

262

(http://www.nlm.nih.gov/mesh/

cancers in clinical practice, Springer-Verlag, London

meshhome.html).

Limited, 2007:75-102.

Textul

Tabele

Un studiu original va divizat în sec iuni denumite

Fiecare tabel va numerotat cu numerale romane,

Introducere, Metode, Rezultate și Discu ii

(incluzând

cu un titlu scurt deasupra, la subsolul lor vor trecute

concluziile), după formula „IMRAD”. Articolele lungi

notele

explicative,

men ionându-se abrevierele

pot necesita subsec iuni (în special la Rezultate și Discu ii)

nestandardizate utilizate; nominaliza i valorile statistice

pentru clari care. Alte tipuri de articole precum prezentări

care variază precum devia ia standard și eroarea standard

de caz, reviste generale, editoriale, pot urma alt format.

a medianei. Fiecare tabel va citat în text.

112

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 3 (31) • OCTOBER 2013

GUIDANCE FOR DRAWING UP

Figuri

acestor sugestii, rugându-i să răspundă la întrebări și să

Toate gra cele, fotogra ile, diagramele vor

facă necesarele corec ii. Aceste informări sunt făcute în

considerate ca guri și vor numerotate succesiv în text

cel mult trei luni de la propunerea de publicare.

cu numerale arabe. Dacă o gură a fost publicată

Manuscrisul revizuit de autori va reexpediat editorului

anterior, sursa va citată cu mul umiri, men ionându-

în cel mult o lună. La primirea de către editor a versiunii

se permisiunea de inătorului de copyright. Figurile pot

corectate, înso ită de o scrisoare de răspuns punctuală la

reduse, grupate sau șterse la dorin a editorului.

comentariile recenzorilor, se retrimite manuscrisul

Legenda gurii va plasată la subsolul ei; va explicată

acelorași recenzori, care vor face recomandarea nală

scala utilizată, respectiv metodele de colorare

pentru acceptarea sau respingerea acestuia.

microscopică.

Unită i de măsură

Abonamente

Măsurătorile lungimii, înăl imii, greută ii și

Pre ul unui abonament anual pentru 2013 este: 80

volumului vor făcute în sistem metric sau multipli

RON individual, 160 RON pentru institu ii, plăti i în

decimali. Temperaturile vor

exprimate în grade

contul Colegiului Medicilor Satu Mare RO38 BTRL

Celsius. Tensiunea va

măsurată în mmHg. Toate

0310

1202 K392

62XX, cod scal

9839430, cu

măsurătorile hematologice vor exprimate în Sistemul

men iunea

„pentru abonament Conexiuni Medicale”.

Interna ional de Unită i (SI).

Solicitarea abonării poate

trimisă prin poștă: P- a.

Abrevieri și simboluri

Eroilor Revolu iei nr.

23, cod

440055, Satu Mare,

Utiliza i doar abrevieri standard. Evita i abrevierile

România. Tel./Fax: 0261-710456, 0361-408164, sau

în titlu și rezumat. Cuvântul va preceda abrevierea la

prin e-mail: colmedsm@gmail.com.

prima utilizare în text, cu excep ia unită ilor de măsură

standard.

Publicitate

Cererile pentru spa iu publicitar vor

adresate

Retipăriri

redac iei Conexiuni Medicale. Pre urile (plătite în lei la

Sunt oferite gratuit zece copii ale articolului publicat

cursul BNR) pentru publicitate pe 2013 sunt 200 euro

și două ale revistei. Dacă sunt necesare mai multe copii,

pagina (A4) color, un număr și 800 euro patru numere;

sunt disponibile contra cost.

coperta interioară fa ă sau spate: 350 euro un număr,

1400 euro patru numere; coperta exterioară spate: 400

Politica editorială

euro un număr, 1600 euro patru numere. Cont bancar:

Apreciem toate contribu iile în domeniul medicinei.

Colegiul Medicilor Satu Mare, CUI 9839430, Banca

Invităm personalită i recunoscute cu expertiză și articole

Transilvania, agen ia Golescu Satu Mare, IBAN: RO38

din diverse domenii să publice reviste generale și

BTRL 0310 1202 K392 62XX.

editoriale în revista noastră. Acceptăm de asemenea

lucrări originale și prezentări de caz din toate ările.

Conexiuni Medicale vă oferă o recenzie atentă și publicarea

Connections, Satu Mare, 2013

imediată după acceptare. Redactorii vor citi primii

Nicio parte a acestei publica ii nu poate reprodusă,

lucrarea, decizând în decurs de 1-3 săptămâni în func ie

stocată sau transmisă sub orice formă sau prin orice

de nivelul de prioritate: unele sunt trimise imediat

mijloace, fără permisiunea prealabilă în scris a revistei

recenzorilor, unele pot

respinse, iar unele sunt

Conexiuni Medicale. Permisiunea nu este necesară

returnate autorilor cu sugestii de îmbunătă ire înainte

pentru a copia rezumate sau articole dacă este indicată

de expedierea spre recenzori.

sursa, cu citarea completă a referin ei. Solicitarea

privind permisiunea de a retipări toată revista sau o

Procedura peer-review

parte a ei, va

adresată editorului prin e-mail:

Conexiuni Medicale practică o evaluare a tuturor

colmedsm@gmail.com

lucrărilor originale de către doi sau trei recenzori

independen i, din care doi sunt personalită i

Revista Conexiuni Medicale apare trimestrial prin

interna ionale. Procesul peer-review este esen ial pentru

efortul logistic și nanciar al Colegiului Medicilor

asigurarea calită ii informa iei știin i ce. Recenzorii

Satu Mare și Asocia iei Medicilor de Familie Satu

sunt ruga i să evalueze manuscrisul aplicând aceleași

Mare, în cadrul proiectului comun al Centrului de

standarde ca și pentru reviste interna ionale; comentariile

Documentare și Educa ie Medicală Continuă Satu

sunt trimise editorului, care va informa autorii asupra

Mare.

113